Un număr restrâns de companii din sectorul combustibililor fosili joacă un rol disproporționat în criza climatică. Potrivit unui raport publicat recent, 32 de producători sunt responsabili pentru jumătate din emisiile globale de CO2, într-un context în care arderea combustibililor fosili continuă să crească, scrie Antena3.ro.

Doar 32 de companii din sectorul combustibililor fosili au fost responsabile pentru jumătate din emisiile globale de dioxid de carbon care contribuie la criza climatică în 2024, în scădere față de 36 de companii în anul precedent, potrivit unui raport recent citat de The Guardian.

Saudi Aramco a fost cel mai mare poluator controlat de stat, iar ExxonMobil a fost cel mai mare poluator deținut de investitori privați. Criticii au acuzat marile companii din industria combustibililor fosili că „sabotează acțiunea climatică” și că sunt „de partea greșită a istoriei”, dar au subliniat că datele privind emisiile sunt folosite tot mai des pentru a le cere socoteală.

Producătorii de combustibili fosili deținuți de stat au reprezentat 17 dintre primii 20 de mari emițători din raportul Carbon Majors, autorii spunând că acest lucru scoate în evidență barierele politice majore în calea combaterii încălzirii globale. Toate cele 17 companii sunt controlate de state care s-au opus unei propuneri de eliminare treptată a combustibililor fosili la summitul climatic ONU Cop30, desfășurat în decembrie, inclusiv Arabia Saudită, Rusia, China, Iran, Emiratele Arabe Unite și India. Peste 80 de alte state au susținut planul de eliminare treptată.

Potrivit surselor citate, Saudi Aramco a fost responsabilă pentru 1,7 miliarde de tone de CO2, o mare parte provenind din petrolul exportat. Dacă ar fi un stat, Aramco ar fi al cincilea cel mai mare poluator de carbon din lume, imediat după Rusia. Astfel, producția de combustibili fosili a ExxonMobil a generat 610 milioane de tone de CO2, ceea ce ar plasa compania pe locul nouă la nivel global, înaintea Coreei de Sud.

După o scurtă scădere în timpul pandemiei de Covid, arderea continuă a combustibililor fosili a dus la reluarea creșterii anuale a emisiilor de carbon, care ating în fiecare an niveluri record. Pentru a respecta obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, emisiile ar fi trebuit să scadă cu 45% până în 2030, un prag considerat acum imposibil de atins. Cu toate acestea, spun experții, limitarea depășirii acestui prag rămâne esențială, deoarece fiecare fracțiune de grad în plus agravează impactul climatic asupra comunităților.

„În fiecare an, emisiile globale devin tot mai concentrate într-un grup tot mai restrâns de mari producători, în timp ce producția totală continuă să crească”, a declarat Emmett Connaire, de la think tank-ul InfluenceMap, care a coordonat cercetarea.

Fuziunile recente din sectorul petrolier au inclus achiziția Pioneer Natural Resources de către ExxonMobil și preluarea companiei Hess de către Chevron.

„Această analiză recentă confirmă o realitate dură: un grup puternic și concentrat de corporații din industria combustibililor fosili nu doar că domină emisiile globale, ci sabotează activ acțiunea climatică și slăbesc ambiția guvernelor”, a precizat Tzeporah Berman, de la Fossil Fuel Non-Proliferation Treaty Initiative.

Inițiativa urmărește obținerea unei cooperări internaționale care să oprească extinderea combustibililor fosili și să demareze o tranziție echitabilă de la cărbune, petrol și gaze. Berman a spus că o reuniune din aprilie, în Columbia, a celor 80 de state care susțin eliminarea treptată a combustibililor fosili reprezintă un pas esențial pentru asigurarea unui viitor sustenabil.

„Cele mai recente date din Carbon Majors arată din nou că marii emițători sunt de partea greșită a istoriei. În timp ce energia curată și electrificarea primesc deja, la nivel global, aproape de două ori mai multe investiții decât combustibilii fosili, marii poluatori insistă să se agațe de produse depășite și poluante. Datele oferă însă un instrument pentru majoritatea tot mai numeroasă care se mobilizează în favoarea soluțiilor bazate pe știință și a responsabilizării”, a declarat Christiana Figueres, fostă șefă a ONU pentru climă.

Baza de date Carbon Majors a stat la baza unor analize recente care au legat direct emisiile de carbon ale celor mai mari companii din industria combustibililor fosili de zeci de valuri de căldură mortale, care altfel ar fi fost practic imposibile. Aceleași date au permis unui alt studiu să atribuie pierderi economice de ordinul trilioanelor de dolari, cauzate de căldura extremă, unor companii individuale din acest sector.

Sursele citate mai precizează că, baza de date a fost folosită și ca probă în procese, precum cazul Lliuya v. RWE, un dosar emblematic de litigiu climatic din Germania, precum și în legi de tip „climate superfund” din New York și Vermont, care obligă marile companii de combustibili fosili să plătească pentru proiecte de protecție a populației împotriva impactului climatic, precum inundațiile și valurile de căldură extremă.

„Dovezile se adună constant. Curtea Internațională de Justiție și instanțele din întreaga lume fac din ce în ce mai clar legătura dintre producția de combustibili fosili și distrugerea climei, subliniind că marii poluatori trebuie să renunțe la combustibilii fosili și să plătească. Atunci când faptele sunt evidente și legea este clară, trebuie să urmeze și răspunderea”, a declarat și Rebecca Brown, directoarea Center for International Environment Law.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Saudi Aramco a refuzat să comenteze, iar ExxonMobil nu a răspuns solicitărilor de a comenta.

#CO2 #combustibili #companii #criză climatică

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.