Presupusul „spion” moldovean Mișin, fostul consilier al lui Igor Dodon, ar fi fost reținut de fapt în decembrie 2025 pentru huliganism. Mai exact, conaționalul ar fi înjurat în spațiul public.

În documentele publicate de canalul de Telegram SPPOT se arată că Mișin a ajuns la secția de Poliție în seara de 9 decembrie, nu s-a supus solicitărilor forțelor de ordine și ar fi folosit limbaj licențios. Pe 11 decembrie, pe acest caz, judecătorii ruși i-au aplicat pedeapsa administrativă sub formă de arest, pentru 15 zile.

Conform administratorilor canalului de Telegram, documentele au fost preluat de pe portalul oficial al instanțelor din Moscova. Redacția Realitatea a încercat să acceseze pagina web, însă de pe teritoriul Moldovei aceasta nu este disponibilă. Deocamdată nu este clar dacă cele două dosare au vreo legătură sau a fost generată o confuzie.

FSB a anunțat pe 22 decembrie că a reținut un moldovean care a venit la Moscova la începutul lunii decembrie și ar fi planificat să realizeze o misiune a Serviciului de Informații și Securitate a Moldovei. În comunicatul emis de FSB nu se precizează ce acțiune ilegală anume a comis conaționalul și nici data exactă când ar fi săvârșit-o.

Responsabilii ruși au menționat doar că în telefonul lui a fost identificată o conversație cu un ofițer al SIS, iar în video publicat de presa rusă conaționalul confirmă faptele invocate. FSB a mai comunicat că el riscă până la 8 ani de pușcărie și că ar fi colaborat, pe lângă ofițerii de securitate de la Chișinău, cu servicii speciale occidentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ulterior, în presă au apărut dezvăluiri precum că că persoana bănuită de FSB că ar fi spionat în favoarea Moldovei ar fi fostul consilier al lui Igor Dodon, Serghei Mișin. Serviciul de presă al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova nu a comentat deocamdată aceste informații.

De joi, 22 ianuarie, și până la ora publicării știrii, Ministerul Afacerilor Externe nu a comentat reținerea lui Mișin, menționând la solicitarea jurnaliștilor că ambasada Moldovei la Moscova verifică informațiile. Serviciul de Informații și Securitate a respins acuzațiile autorităților ruse, precum că ar fi racolat agenți care să activeze la Moscova, pentru a sprijini spionajul ucrainean.

Președinta Maia Sandu și ministrul Mihai Popșoi au atenționat cetățenii moldoveni că, dacă este necesar, pot cere ajutor diplomaților moldoveni de la Moscova. Oficialii au menționat că nu este primul caz când sunt reținuți cetățenii noștri, fiind acuzați de spionaj. Șefa statului a calificat aceste învinuiri drept falsuri.

ULTIMA ORĂ Presupus agent al serviciilor speciale din Moldova, reținut de FSB la Moscova

#Serghei Mișin #FSB #huliganism #spion #Moldova

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali