Un adevăr dur despre soarta statelor mici a fost formulat de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial de la Davos: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu.” O constatare care descrie și situația R. Moldova, aflată într-un context geopolitic tot mai volatil.

Ieri, președinta Maia Sandu a declarat că securitatea și viitorul țării depind de alianțe solide și parteneri de încredere. Relațiile cu Uniunea Europeană, Rusia și Ucraina, precum și subiectul Unirii cu România au fost abordate în cadrul primei conferințe de presă din acest an a șefei statului.

Declarațiile vin în apropierea Zilei Unirii, marcată sâmbătă la Iași, moment care readuce în prim-plan discuțiile despre relația dintre România și R. Moldova. Tot mai multe voci vorbesc despre o nouă etapă a acestui parteneriat, însă Unirea rămâne un subiect sensibil, susținut de unii și respins de alții.

Pe plan intern, Guvernul anunță demararea reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului a recunoscut că există îngrijorări legate de acest proces. În același timp, Parlamentul se pregătește pentru prima ședință din sesiunea de primăvară, programată pentru 2 februarie, într-un an cu mize majore pentru direcția strategică a țării.

Cât de vulnerabilă este Moldova în fața marilor puteri, în lipsa unei umbrele clare de securitate?
Care este linia roșie peste care Moldova nu ar trebui să treacă niciodată?
Este societatea moldovenească pregătită psihologic pentru decizii radicale?
Dacă UE întârzie aderarea Moldovei, care este planul B?
Este momentul potrivit pentru o discuție deschisă și onestă despre Unire?
Care poate fi cea mai sigură cale de supraviețuire a Moldovei în următorul deceniu?
Neutralitatea mai poate fi o soluție reală pentru securitatea Moldovei?
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate sau un risc politic?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 23 ianuarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV.

Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament al Moldovei Independente și Dorin Chirtoacă, politician, ex-primar al municipiului Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali