Astăzi se împlinesc 34 de ani de la izbucnirea Războiului de pe Nistru. Astfel, în întreaga țară vor fi organizate acțiuni de comemorare a celor care și-au pierdut viața pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova.

Ceremoniile consacrate eroilor căzuți în Războiul de pe Nistru din 1992 vor debuta la ora 10:00, cu depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, informează Guvernul. La evenimente vor participa președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul, Alexandru Munteanu, veterani, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice.

La ora 10:20, cei trei oficiali vor merge alături de veteranii războiului în Marșul Memoriei. Participanții se vor aduna în Piața Marii Adunări Naționale, de unde coloana va porni spre monumentul „Maica Îndurerată”. Autoritățile au lansat un apel către veterani și către toți cetățenii să se alăture marșului, pentru a aduce un omagiu celor căzuți și pentru a reafirma angajamentul față de pace și libertate, anunță Guvernul.

RLive va transmite în direct principalele evenimente din această zi.

Ziua Memoriei și Recunoștinței, marcată anual pe 2 martie, a fost instituită printr-o hotărâre a Parlamentului din 2021. În fiecare an, autoritățile depun flori și participă la marșuri și mitinguri dedicate celor care și-au sacrificat viața pentru independența și suveranitatea Republicii Moldova.

Conflictul de pe Nistru a început oficial la 2 martie 1992, însă primele tensiuni au apărut încă din 1990. În doi ani, situația din regiune a degenerat treptat. La Dubăsari s-a instaurat o dualitate a puterii între autoritățile separatiste și cele constituționale.

După obținerea statutului de membru al ONU, la 2 martie 1992, autoritățile de la Chișinău au autorizat intervenția militară pentru restabilirea ordinii constituționale. Conflictul armat a durat aproximativ patru luni, cele mai intense lupte fiind purtate la Cocieri, Coșnița și Tighina.

La 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnat Convenția privind principiile reglementării pașnice a conflictului, punând capăt ostilităților militare.

În Războiul de pe Nistru au participat peste 30 de mii de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1200 au fost rănite. Conflictul a lăsat în urmă și persoane dispărute, inclusiv din rândul populației civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #razboi nistru #Transnistria #Ziua Memoriei si Recunostintei

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.