Astăzi se împlinesc 34 de ani de la izbucnirea Războiului de pe Nistru. Astfel, în întreaga țară vor fi organizate acțiuni de comemorare a celor care și-au pierdut viața pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova.

Ceremoniile consacrate eroilor căzuți în Războiul de pe Nistru din 1992 vor debuta la ora 10:00, cu depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, informează Guvernul. La evenimente vor participa președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul, Alexandru Munteanu, veterani, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice.

La ora 10:20, cei trei oficiali vor merge alături de veteranii războiului în Marșul Memoriei. Participanții se vor aduna în Piața Marii Adunări Naționale, de unde coloana va porni spre monumentul „Maica Îndurerată”. Autoritățile au lansat un apel către veterani și către toți cetățenii să se alăture marșului, pentru a aduce un omagiu celor căzuți și pentru a reafirma angajamentul față de pace și libertate, anunță Guvernul.

RLive va transmite în direct principalele evenimente din această zi.

Ziua Memoriei și Recunoștinței, marcată anual pe 2 martie, a fost instituită printr-o hotărâre a Parlamentului din 2021. În fiecare an, autoritățile depun flori și participă la marșuri și mitinguri dedicate celor care și-au sacrificat viața pentru independența și suveranitatea Republicii Moldova.

Conflictul de pe Nistru a început oficial la 2 martie 1992, însă primele tensiuni au apărut încă din 1990. În doi ani, situația din regiune a degenerat treptat. La Dubăsari s-a instaurat o dualitate a puterii între autoritățile separatiste și cele constituționale.

După obținerea statutului de membru al ONU, la 2 martie 1992, autoritățile de la Chișinău au autorizat intervenția militară pentru restabilirea ordinii constituționale. Conflictul armat a durat aproximativ patru luni, cele mai intense lupte fiind purtate la Cocieri, Coșnița și Tighina.

La 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnat Convenția privind principiile reglementării pașnice a conflictului, punând capăt ostilităților militare.

În Războiul de pe Nistru au participat peste 30 de mii de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1200 au fost rănite. Conflictul a lăsat în urmă și persoane dispărute, inclusiv din rândul populației civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #razboi nistru #Transnistria #Ziua Memoriei si Recunostintei

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.