La o lună de la cutremurul uriaş de 7,6 grade care a lovit coasta de vest a Japoniei, supravieţuitorii se luptă să se descurce în condiţii de îngheţ şi insalubritate, în timp ce zeci de mii de locuinţe au rămas fără apă curentă, scrie Reuters.

În unele zone din peninsula izolată Noto, apa ar putea fi restabilită abia peste două luni, au declarat reprezentanţii Prefecturii Ishikawa, ceea ce sporeşte riscurile pentru cei care trăiesc în centrele de evacuare înghesuite, unde autorităţile spun că au fost detectate infecţii respiratorii şi gastroenterite.

„Nu există apă, aşa că nu putem să ne spălăm hainele sau să facem baie”, a declarat Yoshio Binsaki, un locuitor în vârstă de 68 de ani din oraşul de coastă Suzu, care a fost afectat, în timp ce se pregătea să tragă un rezervor de apă de 20 de litri în maşina sa pentru a-l duce acasă.

cutremur

Peste 230 de persoane au murit în cutremurul cu magnitudinea de 7,6 grade, cel mai sângeros din ultimii opt ani în Japonia, care a lăsat, de asemenea, 44.000 de locuinţe distruse total sau parţial, în timp ce 40.000 nu au apă curentă. Frigul reprezintă, de asemenea, o provocare, în special pentru zeci de locuitori care dorm în maşini după ce casele lor au fost distruse.

Zona a fost lovită de ninsori abundente în cursul săptămânii trecute, iar autorităţile au avertizat asupra riscului de alunecări de teren. Autorităţile din Prefectura Ishikawa vor începe joi să vaccineze persoanele evacuate împotriva gripei. Marţi, pe la mijlocul după-amiezii, la o şcoală primară din Suzu, unde aproximativ 4.800 de case nu au încă apă, copiii se jucau în leagăne, în timp ce localnicii s-au adunat în jurul unui rezervor comun de apă care a devenit un colac de salvare pentru mulţi.

JAPONIA CUTREMUR

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La lăsarea serii, locuitorii s-au adunat pentru a face baie într-o baie publică improvizată, amenajată la şcoală de către soldaţii trimişi să ajute la operaţiunile de ajutorare – o îmbunătăţire faţă de perioada imediat următoare cutremurului, când oamenii stăteau la coadă timp de o oră în ploaie pentru 5 litri de apă. 13.000 de locuitori trăiesc în centre de evacuare, potrivit guvernului din Ishikawa.

#cutremur #inghet #insalubritate #Japonia

Chișinăul are proiecte de infrastructură în valoare de peste 5 miliarde de lei, aflate în implementare sau în curs de pregătire, cu sprijinul instituțiilor și băncilor europene. Declarația aparține primarului general Ion Ceban, care a precizat că alte proiecte, în valoare de sute de milioane de lei, sunt în etapa de negocieri.

Printre investițiile aflate în derulare se numără finalizarea lucrărilor la Stația de Epurare din Chișinău, pentru care a fost semnat un contract, precum și extinderea mai multor străzi și bulevarde. Lucrările pe strada Mircea cel Bătrân sunt deja în desfășurare, iar intervențiile pe strada Industrială urmează să înceapă în scurt timp. Pentru strada Mesager, proiectul se află în etapa de pregătire.

Totodată, alte 52 de grădinițe ar urma să fie modernizate integral și eficientizate energetic. Municipalitatea pregătește și reabilitarea albiei râului Bîc, iar stația de transfer și stația de sortare a deșeurilor sunt în etapa de finalizare. În sectorul Ciocana, gunoiștea ilegală este în proces de recultivare și închidere.

Pe lista proiectelor se mai află reabilitarea Podului Ismail, pentru care municipalitatea are un acord de prefinanțare, precum și construcția unui nou pod în apropiere, care ar urma să conecteze mai multe zone ale capitalei. Acest proiect este încă în etapa negocierilor cu o bancă europeană.

De asemenea, Primăria discută despre construirea a două grădinițe și a unei școli-model în sectorul Ciocana, dar și despre edificarea unei noi stații de captare a apei la Vadul lui Vodă.

Ion Ceban a mai declarat că, prin finanțări atrase din diverse surse, municipalitatea a modernizat până acum 22 de școli, spitale și grădinițe, a reabilitat drumuri și a modernizat rețele edilitare.

Primarul susține că proiectele sunt realizate în beneficiul locuitorilor municipiului Chișinău și fac parte din angajamentele asumate de administrația locală.