67 de dosare au fost depuse la Concursul Proiectelor Cinematografice din acest an, organizat de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) – un record absolut pentru Republica Moldova.

Potrivit instituției, acest număr relevă un interes sporit pentru instrumentele de sprijin public destinate sectorului cinematografic și confirmă implicarea tot mai mare a profesioniștilor în mecanismele naționale de finanțare.

Comparativ, în anii precedenți, participarea a fost semnificativ mai redusă: 30 de proiecte în 2023, 31 în 2024 și 33 în 2025. Astfel, ediția din 2026 marchează mai mult decât o dublare a numărului de dosare față de anul trecut.

Creșterea este însoțită și de o majorare a bugetului. Dacă în 2024 au fost alocate 8,3 milioane de lei, iar în 2025 – 13,3 milioane de lei, în acest an suma destinată finanțării proiectelor cinematografice și a serialelor TV a ajuns la 20 de milioane de lei.

Cele 67 de proiecte acoperă o gamă variată: dezvoltare, lungmetraj ficțiune și documentar, scurtmetraj, animație, coproducții internaționale, postproducție, debut și, în premieră, seriale TV.

„Cred că e un semn clar, că eforturile şi politicile Centrului Național al Cinematografiei din ultimii ani au încurajat creatorii de film şi i-au făcut să fie mai optimiști în sensul de a face film acasă. Totodată ne convingem că un suport stabil şi reglementat din partea statului însemnă plusvaloare nu doar culturală, dar şi socială, economică, de imagine etc. Importantă acum e continuitatea, diversitatea şi ponderea noilor talente în acest proces”, a declarat directoarea CNC, Valentina Iusuphodjaev.

Și producătorul general al Grupului Media Realitatea, Sergiu Scobioală, a apreciat rezultatele concursului:

„Mă bucur că avem un număr atât de mare de participanți, raportat la o industrie fragilă. Diversitatea caselor de producție și a numelor noi din listă este îmbucurătoare. Interesul crescut se datorează, în mare parte, bugetelor tot mai mari alocate pentru film. Apreciez, în special, includerea serialelor în lista produselor ce pot fi finanțate.”

Procesul de evaluare are două etape: una dedicată valorii creative, realizată de cinci experți, și una tehnică, în care sunt analizate experiența aplicanților și structura bugetelor. În cadrul prezentării publice, proiectele sunt punctate de un juriu format din trei specialiști internaționali.

Printre participanții din acest an se regăsește și Grupul Media Realitatea, cu proiecte de documentar, scurtmetraj și un serial TV.

Lista dosarelor depuse în cadrul Concursului de finanțare a proiectelor cinematografice, sesiunea 2026, poate fi consultată AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cinematografie #CNC #Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.