Șeful diplomației Uniunii Europene urmează să avertizeze blocul comunitar că trebuie să fie de acord asupra unei doctrine ambițioase, ca bază pentru posibile acțiuni militare comune, inclusiv o forță de criză care să poată fi dislocată, potrivit fragmentelor dintr-un proiect consultat de Reuters.

Josep Borrell le va prezenta comisarilor europeni prima schiță a „Busolei strategice”, cel mai apropiat concept de o doctrină militară a UE, asemănător „Conceptului strategic” al NATO prin care sunt stabilite obiectivele alianței.

„Europa este în pericol”, va spune înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, potrivit schiței consultate de agenția de presă. El va sublinia că NATO rămâne prima responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei.

Deși țările europene au soldați foarte pregătiți și capacități cibernetice, navale și aeriene, resursele sunt împărțite în 27 de armate, iar misiunile de pregătire și asistență ale UE sunt de dimensiuni mici. De asemenea, statelor membre le lipsesc capacitățile logistice și de comandă și control ale Statelor Unite și nu sunt la nivelul SUA în ceea ce privește colectarea de informații.

Un document separat, confidențial, prezintă o evaluare a amenințărilor. Diplomații europeni vorbesc despre state aflate în declin la frontierele Europei, considerate zone în care UE ar putea avea nevoie să trimită trupe de menținere a păcii sau să-și evacueze cetățenii.

Miniștrii de externe și ai apărării din UE vor aborda problema luni, cu scopul de a conveni asupra unui document politic final în martie. UE consideră că poate fi un aliat mai util pentru Statele Unite dacă își dezvoltă capacități militare de sine stătătoare.

Ieșirea Marii Britanii din UE a lăsat blocul comunitar fără o putere militară, dar i-a oferit Parisului ocazia de a-și promova ambițiile pentru un rol mai mare al UE în apărare, alături de Berlin.

Diplomații spun că semnalele de avertizare au fost multe, inclusiv politica „America First” a fostului președinte american Donald Trump, care a subminat prioritățile UE.

#Josep Borrell #șeful diplomației #Uniunea Europeana

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.