La data de 10 noiembrie 2021, acționarii Moldpresa Grup SRL, l-au prezentat echipei manageriale și angajaților pe noul director general al companiei, dl Serghei Pușcuța.

Acționarii Moldpresa Grup SRL au salutat faptul că Serghei Pușcuța a acceptat asumarea acestei responsabilități față de peste 700 de angajați ai grupului, apreciind experiența de peste 26 ani atât domeniul public cât și în domeniul privat. “Apreciem înalt calitățile umane și experiența profesională a dlui Pușcuța și exprimăm convingerea că această decizie va contribui la dezvoltarea și modernizarea grupului Moldpresa, va extinde și diversifica direcțiile de activitate ale companiei și va permite crearea de noi locuri de muncă în Republica Moldova.”

La rândul său, dl Serghei Pușcuța a mulțumit pentru încrederea acordată, subliniind că va depune tot efortul necesar, cunoștințele și experiența profesională pentru consolidarea proiectelor care sunt în derulare, dar și va propune în curând lansarea unor noi direcții de dezvoltare.

Compania Moldpresa Grup este cel mai mare distribuitor de ediții periodice din Republica Moldova, iar în cei 27 de ani de activitate a reușit să dea dovadă de profesionalism și operativitate, să-și creeze o imagine impecabilă în mediul de afaceri, bazată pe principiile responsabilității sociale, comportamentului transparent și respectarea obligațiilor fiscale.

La moment, în cadrul companiei, activează peste 700 de angajați, iar prin extinderea rețelei de puncte comerciale sunt create noi locuri de muncă. Angajații Moldpresa Grup constituie o familie numeroasă, care este cea mai de preț resursă de care dispune compania. Pentru ei sunt create condiții bune de muncă și oportunități egale de dezvoltare profesională.

#Moldpresa #Serghei Puscuta

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.