EROAREA de la Ministerul Sănătății: Cine va fi pedepsit pentru decesele de COVID-19 neraportate

După ce peste 200 de decese de COVID-19, înregistrate în țara noastră, nu au fost raportate la timp de autoritățile din sănătate, ministra de resort, Ala Nemerenco susține că regretă acest lucru și își cere scuze de la rudele pacienților răpuși de infecție. „Chiar dacă nu a apărut și a fost creată această problemă în mandatul meu de ministru, eu aduc sincere scuze întregii societăți”.

Declarația a fost făcută într-o conferința de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

Nemerenco nu a ezitat să precizeze că, de fapt, majoritatea cazurilor de decese neraportate sunt din anul 2020, atunci când la cârma ministerului se afla o altă funcționară. Indirect, a „arătat” cu degetul la fosta ministră din Guvernul Chicu, Viorica Dumbrăveanu.

„În primul rând, țin să exprim condoleanțe tuturor celor care au pierdut pe cineva drag și apropiat din cauza COVID-19 și de asemenea să ne cerem scuze că astăzi trebuie să discutăm despre oameni care nu mai sunt printre noi, prin prisma unor cifre seci… Menționăm că nu vom mai admite asemenea situații și vom avea grijă ca fiecare caz să fie raportat la timp… Din partea ministerului chiar dacă nu a apărut și a fost creată această problemă în mandatul meu de ministru, eu aduc sincere scuze întregii societăți pentru că nu s-a asigurat pe parcurs o informare corectă la acest subiect”, a declarat Ala Nemerenco.

Amintim că pe 10 noiembrie, Ministerul Sănătății a raportat 60 de decese provocate de noul coronavirus. Ulterior, au ținut să precizeze că nouă dintre ele erau decese din zilele anterioare. Situația s-a repetat și joi, pe 11 noiembrie, când au fost raportate 70 de decese, cel mai mare număr de decese înregistrat de la începutul pandemiei de COVID-19 în Republica Moldova.

Potrivit datelor statistice, până acum, în Moldova au decedat 8 323 de oameni, în urma complicațiilor provocate de COVID-19.

#COVID-19 #decese #pandemie #scuze

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot