Încă o intervenție a fost realizată de chirurgii endovasculari ai IMSP SCR „Timofei Moșneaga” în frunte cu medicii Sorin Barat și Ștefan Manica. Mai exact, aceșți au instalat cu succes un flow diverter (dispozitiv de deviere de flux), astfel înlăturând un anevrism gigant intracerebral și salvând viața pacientului. Potrivit medicilor, este vorba despre o femeie de 58 de ani care de mai mult timp suferea de probleme oftalmologice.

Doar după ce a efectuat o scanare Rezonanță Magnetica Nucleară în cadrul IMSP SCR „Timofei Moșneaga” i-a fost depistată cauza problemei menționate.

„Pacienta a fost operată în cadrul Cabinetului de cardiologie intervențională. Acesteia i s-a implantat dispozitivul de deviere de flux, prin excluderea anevrismului. Femeia a fost externată în stare satisfăcătoare a doua zi după intervenție. Menționez că, ictusul hemoragic provocat de anevrismele cerebrale complicate cu hemoragie este una din cauzele majore de dizabilitate și deces, iar metoda descrisă soluționează problema anevrismelor cerebrale minimal invaziv fără necesitatea unei intervenții majore pe creier”, a explicat chirurgul endovascular, Sorin Barat”.

Totodată, medicul anesteziolog, Andrei Ciocîrlan a declarat că a fost aplicată anestezie generală combinată, intravenoasă cu cea inhalatorie.

„Pacienta a fost la respirație mecanică, intubare, conectată la ventilație artificială a plămânilor. Hemodinamica respiratorie a fost monitorizată, dirijată. Operația a decurs fără incidente”, a mai adăugat Andrei Ciocîrlan.

Potrivit responsabililor, aceasta a fost a cincea implantare de flow diverter în cadrul instituției. Prima, fiind în premieră, a fost la fel efectuată de către medicii IMSP SCR „Timofei Moșneaga” în data de 17 iulie, 2020.

#interventie #medici #pacienta #spital

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.