Construcția liniei electrice aeriene de 400 kV de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești – Chișinău este proiectul care va oferi mai multă independență energetică Republici Moldova și va deschide accesul țării noastre la sistemul electric al Uniunii Europene. Lucrările care urmează a fi efectuate de compania indiană KEC International ar putea dura mai bine de trei ani, iar în acest sens vor fi alocate 27 milioane de euro de Banca Mondială.

Declarațiile au fost făcute de către ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

„Construcția acestei linii va oferi Republicii Moldova mai multă independență prin crearea unei alternative de livrare a energiei electrice din spațiul european, mai exact din România… Prin acest proiect se va spori securitatea aprovizionării cu energie electrică, vom fi conectați la o linie de tensiune înaltă cu România. De asemenea, prin această linie electrică se vor putea livra aproximativ 600 MW de energie electrică. Pentru informație, consumul maxim al Republicii Moldova este de aproximativ 1 100 MW pe întreg teritoriul republicii, 800 pentru malul drept, 300 pentru malul stâng. Republica Moldova va deveni parte a unei pieți energetice competitive și sigure, atât la nivel național cât și la nivel regional european”, anunță ministrul Infrastructurii.

Spînu a precizat că inițial au fost depuse 10 oferte, însă în cele din urmă câștigătoare a fost desemnată compania indiană KEC International.

„Au fost depuse inițial 10 oferte. Inițial, cinci dintre ofertanți nu corespundeau criteriilor solicitate și au fost eliminați. Ulterior eliminate din concurs au fost alte două companii, la fel din același motiv. Câștigătoare a fost aleasă compania indiană. Conform cerințelor caietului de sarcini, KEG International a prezentat dovezi pentru buna executare a circa 24 contracte de construcție a liniilor de transport de energie electrică în diferite regiuni ale lumii, precum Dubai, Brazilia, Mexic, India, realizate după anul 2013. fost incluse în contractul cu KEC International, care țin de aspecte tehnice. La KEG au fost constatate unele mici abateri. În cele din urmă, devierile au fost considerate minore, iar singura soluție a fost introducerea în contract a 7 condiționalități care trebuie să fie respectate de KEG”, a mai spus Spînu.

Executarea condiționalităților și a proiectului va fi evaluată de o firmă de consultanță independentă angajată în acest scop iar odată la doi ani va fi făcută și o evaluare financiară a acestuia.

Iată cele 7 condiționalități:

Acțiunea vântului asupra pilonilor va fi inclusă în calcule și greutatea pilonilor va fi conform cerințelor, specificațiilor tehnice la etapa de proiectare;
Se va include componenta de pulsație care este de 1,5 conform normelor de amenajare a instalațiilor electrice nr.7 sau 1,6 conform unui soft PLS Tower; (au fost luate în calcul acele 3 mm de chiciură care ar putea fi pe linia aeriană, toate acestea fără costuri suplimentare care ar putea apărea în urma proiectării);
Forța rezistentă a fundaților pentru pilonul de tip RNS 12 ar trebui să fie de 548 de kN, în loc de 515.25 kN ceea ce este prevăzut la moment în oferă fără majorarea de costuri;
Fundațiile vor fi proiectate pentru înălțimea maximă de a pilonului de tip RNS;
Proiectarea fundației va fi realizată în conformitate cu cerințele caietului de sarcini, inclusiv prin aplicarea factorului de siguranță 1.1 pentru sarcini, iar proiectarea acestora nu va avea nici un cost suplimentar;
Ofertantul își va asigura oricare creștere a volumelor și dimensiunilor fundației pe baza forțelor finale care acționează asupra acestor fundații;
Va furniza proiectul bazat pe bunele practici de construcție, de exemplu raportul dintre bază și adâncime, și în conformitate cu cerințele specificațiilor tehnice.

A participat la licitație și o companie din România, care însă a fost eliminată din concurs. Spînu a explicat și motivul.

„Au fost 10 oferte, una vine de la o companie din România. Motivul excluderii? Nu a prezentat un document conform cerințelor, e vorba de o garanție financiară… Dacă se prezintă un document greșit, care nu e ok, din start se exclude și nu mai pot fi făcute anumite modificări. La acest subiect am discutat și cu ambasadorul României la Chișinău, dar și cu alți demnitari, i-am anunțat: Îmi pare rău, dar asta este situația”, declară ministrul.

La selectarea companiei câștigătoare, Spînu a mai adăugat că nu a sesizat, până la această etapă, careva intervenții din partea vreunui jucător politic.

„Eu personal mă voi asigura ca lucrările să fie de calitate pe parcursul fiecărei etape de construcție a acestei linii. La minister cu colegii mei vom urmări cu foarte mare atenție implementarea acestui proiect și vom informa publicul periodic despre progrese”, a mai adăugat ministrul.

Contractul de construcție a liniei electrice aeriene a fost semnat la 12 noiembrie curent. Durata de implementare este de trei ani și patru luni de la data intrării în vigoare a contractului.

În prezent, Republica Moldova achiziționează energie electrică de la Centrala Termoelectrică Moldovenească din Transnistria. Conform datelor acestei centrale, 70% din producția de energie este livrată consumatorilor de pe malul drept al Nistrului, în timp ce în regiunea transnistreană livrează 24%.

#constructie #contract semnat #energie electrica #KEG International #linie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.