Într-un interviu acordat pentru presa locală, Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii Naționale de Mediu din România, declară că țara vecină se află în mijlocul unei crize ecologice, iar în Bucureşti există degajări foarte puternice de hidrogen sulfurat de la marile gropi de gunoi.

„Bucureștiul este cel mai bun exemplu pentru această criză ecologică. Avem un aer extraordinar de poluat. Avem ape subterane pline de substanțe toxice. Un sol foarte poluat și nu este vorba doar de o poluare istorică, este o poluare la care am ajuns în ultimii 20 de ani”, susține Octavian Berceanu.

Berceanu spune că Popești Leordeniul, o comună aflată în zona metropolitană, „are un depozit de gunoi de un milion de metri cubi. Efectiv un munte de deșeuri pe care autoritățile nu l-au văzut”. De asemenea, în Chiajna, există depozite ilegale de sute de mii de metri cubi, declară fostul şef al Gărzii de Mediu.

Potrivit acestuia, avem degajări foarte puternice de hidrogen sulfurat de la marile gropi de gunoi din București. Hidrogenul, în loc să fie ars, neutralizat, la 800 de grade Celsius prin procese tehnologice, este ars, dacă putem spune așa, de fapt, i se dă drumul în aer la 300 de grade Celsius și îl absorbim în organism prin aerul pe care-l respirăm.

„Jumătate din București este afectat de acest hidrogen sulfurat. Avem arderi ilegale de combustibili solizi pentru încălzire, care nu au de-a face cu lemnul. Sunt foarte multe sobe în București. Autoritățile ar fi trebuit să facă un recensământ al acestora, să vină cu soluții competitive. Noi încă punem bucăți de mobilă în sobe, în mijlocul Bucureștiului”.

Activităţile de arderi de deşeuri, o afacere de sute de milioane de euro

Octavian Berceanu susţine că „avem de-a face cu structuri de crimă organizată care obțin foarte mulţi bani din arderile de deșeuri, din arderile de cabluri și din recuperarea metalelor aflate în elemente compozite”. „Asta înseamnă foarte mulți bani negri pentru oamenii politici. Înseamnă și susținere pentru unele partide. Tot acest angrenaj de crimă organizată favorizează anumiți oameni politici și oameni de afaceri”, adaugă fostul comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu.

„Dacă punem în ecuație volumul deșeurilor autohtone, dar și cele importate, toate operațiunile care se fac pentru a scăpa de ele atâta timp cât nu există sisteme integrate de management al deșeurilor care să funcționeze la nivel național, vorbim de sute de milioane de euro”.

Fostul comisar general dă şi un exemplu. „În comuna Chiajna, lipită de București, Poliția Locală păzește un depozit ilegal de gunoi în care s-au descărcat până acum peste 50.000 de camioane de deșeuri. Prețul încasat de proprietarii depozitului ilegal e de 300 de euro pe camion. Faceți socoteala, 15 milioane de euro într-un singur loc”, explică Octavian Berceanu.

„Din 1.000 de infracțiuni legate de poluare și deșeuri, dacă sunt descoperite 100, iar 0,6 se termină cu condamnarea infractorului. Când vorbești de rezultate sub 1%, practic, se poate spune că nu se face nimic”.

#gaz #poluare #Romania

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.

#conditii #misiuni spatiale #NASA