„Ziua fără Datorii” a fost instituită în anul 2009, în Polonia, pornind de la o campanie socială și educațională anuală, pentru sensibilizarea cetățenilor în legătură cu riscurile generate de acumularea datoriilor.

În Republica Moldova, istoricul activităților organizate cu ocazia „Zilei Internaționale fără Datorii” este asociat cu INCASO, cea mai mare companie de gestiune a creanțelor din țara noastră. Anul acesta s-au împlinit 10 ani de la primele activități organizate de INCASO în contextul zilei de 17 noiembrie, care, de-a lungul anilor, au luat forma unei campanii anuale, cu genericul „Noiembrie – luna fără datorii”.

Scopul tuturor acțiunilor organizate în cadrul Campaniei „Noiembrie – luna fără datorii” este de a reaminti populației că angajamentele financiare trebuie tratate cu responsabilitate și corectitudine, iar creșterea de la an la an a volumului datoriilor restante intrate în gestiunea INCASO, de la credite neachitate la timp, la facturi emise și neplătite pentru serviciile comunale, utilități sau telefonie, confirmă, o dată în plus, că educația financiară a cetățenilor este un proces de durată, care necesită în continuare o atenție sporită și mai multă implicare din partea tuturor.

„În primele nouă luni ale anului curent am înregistrat o creștere de 23,25% a datoriilor restante intrate în gestiunea INCASO, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Este vorba de 486 de milioane de lei, în timp ce suma totală a creanțelor restante gestionate în prezent de INCASO se ridică la circa 3 MILIARDE de lei, față de 2 MILIARDE la finele anului 2020”, a declarat Veaceslav Mîrza, Directorul general al Companiei INCASO.

Potrivit Directorului general al Companiei INCASO, analiza cifrelor din ultimii trei ani arată că, în perioada Campaniei „Noiembrie – luna fără datorii” crește simțitor numărul persoanelor care achită integral datoriile. „Dincolo de valoarea educațională a campaniilor organizate de INCASO în contextul „Zilei Internaționale fără Datoriiˮ, la modul concret, anual circa 4.500 de persoane au economisit sume cuprinse între 3.000 și 18.000 mii de lei, achitând integral datoriile cu reducereˮ, a subliniat Veaceslav Mîrza.

La fel ca în campaniile precedente, pentru a veni în sprijinul persoanelor care își doresc să rezolve problema datoriilor, și anul acesta echipa INCASO de avocați, juriști și mediatori acordă consultanță juridică gratuită telefonic sau on-line, pentru soluționarea litigiilor legate de datorii, cu accent pe mediere. De asemenea, compania oferă reduceri de până la 100% la penalități și alte costuri la achitarea datoriilor procesate de INCASO, iar pentru a marca simbolic cea de-a 10 ediție a Campaniei, anul acesta INCASO acordă și o serie de premii săptămânale, în valoare totală de 10 mii de lei, la achitarea integrală a restanțelor.

Compania de gestiune a creanțelor INCASO

#INCASO

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.