Digitalizarea și inovarea sunt priorități cheie pentru Guvern, regăsindu-se și în Planul de acțiuni pentru 2021-2022, scrie portalul de știri economice Bani.md. Pandemia de COVID-19 a dat doar impulsul necesar în acest scop și a determinat factorii de decizie să conștientizeze importanța accelerării procesului de transformare digitală a țării noastre, a declarat premierul Natalia Gavrilița la lansarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

„Digitalizarea administrației publice și digitalizarea economiei ne vor ajuta să creăm un sistem integrat în care afacerile să poată interacționa între ele și cu instituțiile de stat, reducând timpul pierdut, birocrația și economisind resurse financiare”, afirmă Gavrilița.

Premierul a spus că pentru prima dată, a fost numit în funcție un viceprim-ministru responsabil exclusiv de digitalizare.

„Recent am adoptat pachetul Digitalizare pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare, acesta fiind un prim pas, important, pentru crearea unui mediu favorabil transformării digitale. Aceste schimbări asigură antreprenorilor posibilitatea înregistrării online a afacerii doar prin utilizarea unei semnături electronice calificate. Semnăturile electronice ale UE vor fi recunoscute în Moldova, ceea ce va permite interacțiunea ușoară cu autoritățile de stat în regim online, crearea unui ghișeu unic pentru anumite servicii furnizate cetățenilor și întreprinderilor și anularea necesității de a solicita diverse documente pe hârtie, fapt care împiedică dezvoltarea afacerilor”.

Republica Moldova este a doua cea mai săracă țară din Europa cu un PIB pe cap de locuitor de 13 878 USD.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#digitalizare #investitii #Republica Moldova

În satul Gaidar din autonomia Găgăuză se păstrează unul dintre cele mai rare monumente de arhitectură rurală din Republica Moldova – o moară de vânt construită în anul 1864 și ridicată în întregime din lemn, inclusiv mecanismele sale interioare.

Piesele componente ale morii au fost aduse din Ucraina și asamblate în satul Gaidar, unde a devenit, timp de generații, locul în care oamenii veneau să macine grâul și porumbul adus de pe câmpuri. Deși pare o construcție simplă, mecanismul interior este ingenios: toate procesele de măcinare pot fi controlate de o singură persoană.

Interiorul morii este alcătuit dintr-un sistem de roți, axe și rotițe din lemn, care transmit energia vântului către pietrele de moară. Atunci când palele se învârteau, întregul mecanism începea să funcționeze, transformând boabele de grâu în făină. .

Moara din Gaidar a continuat să funcționeze până în anul 2005. Chiar dacă tehnologiile moderne au înlocuit de mult metodele tradiționale de măcinare, această construcție a rămas un simbol al meșteșugurilor de altădată.

În Republica Moldova au mai rămas doar patru mori de vânt, însă dintre acestea moara din Gaidar este considerată cea mai bine păstrată. Tocmai de aceea, în ultimii ani, a devenit obiectul unui amplu proiect de conservare.

Restaurarea a fost realizată cu sprijinul Uniunii Europene, prin Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Costurile lucrărilor de conservare și restaurare au depășit 50.000 de euro.

Specialiștii au urmărit păstrarea elementelor originale ale construcției. Lemnul a fost tratat și consolidat, mecanismele au fost reparate, iar structura morii a fost readusă cât mai aproape de forma sa inițială. Scopul restaurării a fost nu doar conservarea monumentului, ci și valorificarea lui ca obiectiv turistic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o construcție veche de peste un secol, ci și o filă vie din istoria satelor din sudul Moldovei – povestea unei tehnologii simple și ingenioase, în care vântul punea în mișcare mecanismele de lemn care măcinau cerealele.

#aehitectura #Gagauzia #monument #Republica Moldova