12 locații din trei raioane din nord-ul Republicii Moldova vor fi unite într-un traseu turistic unic pentru această regiune a Europei. Acest traseu este creat în cadrul Proiectului implementat de Fundația Terra Humana (Varșovia, Polonia) și Asociația obștească „Moștenitorii” (Bălți, Moldova).

În cadrul acestui proiect, 19 reprezentanți ai autorităților locale și reprezentanți ai afacerilor din turismul rural vor participa la o vizită de informare în nord-ul Poloniei. În perioada 22 noiembrie – 02 decembrie, delegația din Republica Moldova va vizita câteva zeci de pensiuni, restaurante, muzee și alte atracții de pe mai multe trasee turistice.

Moldovenii vor vizita traseele „Calatorie cu Pan Tadeusz“, „Drumul Crucii Kopaszewo”, „Traseul Regele Stanisław Leszczyński”, mai multe castele și mănăstiri poloneze, trasee parcurse pe trăsuri trase de cai și chiar un muzeu al distilatelor.

Totodată, traseul eco-turistic „Stâncile Prutului” va include localitățile Viișoara, Cobani și Camenda din raionul Glodeni, Costești, Varatic, Druță, Boroseni și Mihăileni din Râșcani și Brânzeni, Grodinești și Fetești din Edineț.

Proiectul „Crearea traseului eco-turistic „Stâncile Prutului” în raioanele Edineț, Rîșcani și Glodeni” va fi implementat în perioada 2021-2023. În cadrul acestuia va fi dezvoltată o ofertă ecoturistică integrată, utilizând experiența poloneză și fortificând implicarea membrilor a 12 comunități rurale (câte 4 din fiecare raion) în dezvoltarea socio-economică locală, prin sporirea potentialului turistic al localitaților și înregistrarea oficială a rutei turistice naționale. Proiectul este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone în cadrul programului „Asistența poloneză pentru dezvoltare 2021”.

#"Moștenitorii"#asociație obștească #Terra Humana #traseu turistic

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet