Faptul că este fugar și cu mandat de arest pe numele său, nu-l oprește pe Platon să-și continue atacul asupra celor două imobile din centrul Chișinăului – Casa Modei și fostul sediu ASITO. Câtă vreme dosarul face navete prin instanțele judecătorești, aflăm că, de fapt, Platon pretinde la cele două clădiri deși el niciodată nu le-a cumpărat legal. Acum câteva luni, procurorii au dispus urmărirea penală pe numele Platon, incriminându-i-se faptul că în 2014 el a cumpărat fictiv aceste bunuri, scrie Deschide.md.

Dosarul are ca subiect tranzacția de cumpărare a Casei Modei, iar infracțiunea presupune – în speță – că banii au făcut ocolul prin câteva offshoruri și s-ar fi întors în contul uneia dintre companiile lui Platon.

Altfel spus, procurorii cercetează pista conform căreia Platon a intrat de jure în posesia clădirii, dar de facto niciodată nu a plătit pentru ea. Acum încearcă să reobțină bunurile imobile forțând legea și mâna unor magistrați, deși el niciodată nu a avut un drept real de proprietatea asupra lor.

Amintim că în 2017, Casa Modei și fostul sediu ASITO au fost cumpărate printr-o tranzacție deschisă de compania Continental Business Invest SRL, care aparține omului de afaceri Vladimir Russu.

Din decembrie 2020 și până în prezent, Platon încearcă prin diverse tertipuri juridice, la nivelul diferitor instanțe și complete de judecată să obțină dreptul de folosință, apoi de proprietate asupra celor două clădiri. În prezent cauza se află pe rol la Curtea de Apel, după ce intanța de fond a dat de două ori consecutiv câștig de cauză companiei Continental Business Invest SRL.

#dosar #procurori #Veaceslav Platon

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.