Autoritatea Națională de Integritate anunță despre alte cinci încălcări săvârșite în funcția de publică de către directorul unei întreprinderi pentru sivicultură, primarii localităților Vărzărești din raionul Nisporeni, Zăluceni din raionul Florești, de fostul viceprimar al satului Costești din raionul Ialoveni, dar și de fostul edil al localității Aluatul din raionul Taraclia.

În primul caz este vorba de primarul comunei Vărzărești, raionul Ialoveni.

„Acesta se află în incompatibilitate de funcție, deoarece deține simultan cu mandatul de demnitate publică și funcția de membru al Consiliului Societății S.A „Apă Canal – Nisporeni”, dar și calitatea de reprezentant al fondatorului Consiliului local Vărzărești în cadrul Adunării Generale a Acționarilor al aceleiași asociații. Subiectul se află la al doilea mandat consecutiv, iar pentru această stare de incompatibilitate nu a prezentat nici o dovadă prin care să-și demonstreze intenția de soluționare a acestei situații”, anunță ANI.

Și primarul din Zăluceni raionul Florești a încălcat legea ANI.

„Acesta a admis un conflict de interese cu firmă administrată de soția sa. Mai exact, în iulie 2020 a semnat cu această firmă contracte de dare în arendă a două terenuri agricole cu o suprafață totală de 1,6 hectare. În cazul dat, primarul ar fi trebuit să se abțină de la semnarea acestor acte și să declare conflictul de interese în raport cu soția, care avea calitatea de reprezentant al firmei. Iar, în termen de trei zile, acesta ar fi recepționat de la inspectorul de integritate o soluție”, se mai arată în comunicat.

Fostul viceprimar al satului Costești din raionul Ialoveni a fost în incompatibilitate de funcție timp de opt luni în anul 2020, când deținea acest mandat de demnitate publică.

„În timp ce își exercita atribuțiile de viceprimar figura și în calitate de administrator în două firme. Subiectul a avut termen de 30 de zile de la numirea sa în funcție pentru a renunța la funcțiile incompatibile cu funcția de demnitate publică, acțiune care nu a fost realizată în termenul legal”, anunță inspectorii de integritate.

Directorul Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Sivicultură Iargara” a admis un conflict de interese cu soțul său.

„Subiectul deține această funcție de conducere din anul 1999. Iar, în anul 2012 a încheiat un contract individual de muncă cu soțul, prin care a fost angajat în cadrul întreprinderii în calitate de șef al secției de producție. Iar, fostul primar al satului Aluatu din raionul Taraclia, a admis un conflict de interese cu propria persoană. Încălcarea a avut în anul 2013, când acesta a semnat cu sine însuși un contract de prestări servicii prin care și-a închiriat propria mașină în serviciul primăriei” se mai arată în nota informativă emisă de ANI.

Astfel, primarii satelor Vărzărești și Zăluceni, dar și fostul viceprimar al Costești riscă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică timp de trei ani.

Dacă actele de constatare vor rămâne definitive, cei doi primari ar putea rămâne și fără mandate.

De interdicții vor fi lipsiți directorul Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Sivicultură Iargara” și fostul primar al satului Aluatu din raionul Taraclia, deoarece încălcările au avut loc până la intrarea în vigoare a legii ANI din 2016, astfel că inspectorii de integritate sunt în imposibilitate de a aplica interdicții.

#ANI #functionari publici #incalcari #interdictii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.