Din cele 1 240 de instituții de învățământ primar, gimnazial, liceal, public și privat, 361 de școli au grupurile sanitare amplasate în curte, iar 53 de dintre ele nu au acces la apă potabilă. În acest sens, Comisia protecție socială, sănătate și familie în parteneriat cu Asociația Obștească „Amnesty International Moldova” au organizat o masă rotundă privind necesitatea rezolvării acestei probleme.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele unui sondaj de opinie, realizat de Amnesty International Moldova printre elevii din mai multe localități, rezultatele căruia au reliefat o situație îngrijorătoare a stării blocurilor sanitare în multe școli din țară. Totodată, au fost prezentate și unele soluții, care ar asigura respectarea dreptului de acces la apă și igienă în școli a tuturor copiilor, inclusiv, a celor cu necesități speciale.

Printre acestea se menționează actualizarea cadrului normativ cu privire la cerințele amenajării spațiilor sanitare în școli, alocarea mijloacelor financiare suplimentare autorităților administrației publice locale, elaborarea unui program național axat pe remedierea problemelor referitoare la asigurarea cu apă și sanitație etc.

În urma discuțiilor purtate, „Amnesty International Moldova” a venit cu solicitarea ca să fie lansat un program național de instalare a grupurilor sanitare în interiorul tuturor școlilor, cu alocarea banilor necesari administrației publice locale pentru construcția sau reabilitarea acestora.

De asemenea, participanții la eveniment au convenit asupra instituirii unui grup de lucru permanent, care va fi responsabil de elaborarea politicilor și soluțiilor privind infrastructura sanitară pentru elevi.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, a menționat că problema condițiilor sanitare conforme în școli este una complicată, iar rezolvarea acesteia necesită o viziune strategică. De asemenea, deputatul a afirmat că autoritățile publice urmează să-și consolideze eforturile pentru a identifica soluțiile tehnice ce ar permite asigurarea cu apă și canalizare a școlilor, în special, cele din mediul rural.

#parlament #scoli #toaleta #WC

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.