Din cele 1 240 de instituții de învățământ primar, gimnazial, liceal, public și privat, 361 de școli au grupurile sanitare amplasate în curte, iar 53 de dintre ele nu au acces la apă potabilă. În acest sens, Comisia protecție socială, sănătate și familie în parteneriat cu Asociația Obștească „Amnesty International Moldova” au organizat o masă rotundă privind necesitatea rezolvării acestei probleme.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele unui sondaj de opinie, realizat de Amnesty International Moldova printre elevii din mai multe localități, rezultatele căruia au reliefat o situație îngrijorătoare a stării blocurilor sanitare în multe școli din țară. Totodată, au fost prezentate și unele soluții, care ar asigura respectarea dreptului de acces la apă și igienă în școli a tuturor copiilor, inclusiv, a celor cu necesități speciale.

Printre acestea se menționează actualizarea cadrului normativ cu privire la cerințele amenajării spațiilor sanitare în școli, alocarea mijloacelor financiare suplimentare autorităților administrației publice locale, elaborarea unui program național axat pe remedierea problemelor referitoare la asigurarea cu apă și sanitație etc.

În urma discuțiilor purtate, „Amnesty International Moldova” a venit cu solicitarea ca să fie lansat un program național de instalare a grupurilor sanitare în interiorul tuturor școlilor, cu alocarea banilor necesari administrației publice locale pentru construcția sau reabilitarea acestora.

De asemenea, participanții la eveniment au convenit asupra instituirii unui grup de lucru permanent, care va fi responsabil de elaborarea politicilor și soluțiilor privind infrastructura sanitară pentru elevi.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, a menționat că problema condițiilor sanitare conforme în școli este una complicată, iar rezolvarea acesteia necesită o viziune strategică. De asemenea, deputatul a afirmat că autoritățile publice urmează să-și consolideze eforturile pentru a identifica soluțiile tehnice ce ar permite asigurarea cu apă și canalizare a școlilor, în special, cele din mediul rural.

#parlament #scoli #toaleta #WC

Primarul Capitalei, Ion Ceban, spune că Primăria Chișinău trebuie să clarifice mai întâi cine va beneficia de compensațiile acordate de Guvern, înainte de a decide cum va oferi ajutor financiar suplimentar pentru plata încălzirii. Edilul susține că municipalitatea trebuie să evite situațiile în care unii locuitori primesc sprijin atât din partea Guvernului, cât și din partea Primăriei, în timp ce alții nu beneficiază de niciun ajutor.

Declarațiile au fost făcute după ce socialiștii din Consiliul Municipal Chișinău au cerut Primăriei să lanseze programul de ajutor pentru locuitorii care nu își pot achita facturile la încălzire. Pentru acest program ar fi fost prevăzute 80 de milioane de lei în bugetul municipal pentru 2026, însă regulamentul de acordare a sprijinului nu a fost încă aprobat.

„Noi, cu siguranță, le-am spus tuturor în Consiliul Municipal Chișinău și o să repet acest lucru joi, în ședința Consiliului: trebuie să vedem cu ce suport, cât de cât minim, vine statul în acest sens. Pentru că nici până în ziua de astăzi nu sunt clare aceste criterii, cine, cum”, a declarat Ion Ceban marți, 3 noiembrie.

Primarul a criticat modul în care sunt explicate regulile de acordare a compensațiilor și spune că oamenii nu știu dacă vor primi ajutor sau nu.

„În fiecare zi vedeți această bălbăială, că nu toți vor primi, că nu primul venit, că nu primul servit, banii nu ajung pentru toți”, a afirmat edilul.

Potrivit lui Ceban, municipalitatea trebuie să înțeleagă mai întâi cine este ajutat de Guvern și pentru cine ar fi nevoie de un sprijin suplimentar din bugetul local. El a atras atenția că ajutoarele nu trebuie să se suprapună, dar nici să lase fără sprijin persoane aflate în situații asemănătoare.

„Trebuie să înțelegem pe cine ajutăm. Trebuie să înțelegem că nu există cineva exclus din tot acest sistem. Să nu fie dublate acțiuni. Dacă să fie cumva compensate suplimentar, atunci pentru cine?”, a spus primarul.

Edilul a amintit și de situații din anii precedenți, când diferențe mici de venit au făcut ca unii oameni să primească sprijin, iar alții nu.

„Până la 2.900 de lei am acoperit factura 100% sau 120% împreună. Dar cineva care avea 3.100 n-a primit deloc suport. Asta tot nu este corect”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a vorbit și despre cozile formate de oameni pentru a se înregistra la compensațiile la energie, spunând că acestea arată cât de greu le este unor familii să facă față cheltuielilor.

„Vă dați seama cât de disperat este omul astăzi în Republica Moldova ca să facă aceste rânduri? Cât de la pământ este moralul lui, nu mai crede nici în ziua de mâine. Vrea să vadă, să treacă cumva. Nu se gândește la lucrurile care i-ar fi cumva necesare. El se gândește cum să achite aceste facturi”, a afirmat edilul.

Amintim că, socialiștii din CMC au cerut ca regulamentul privind ajutorul municipal să fie inclus pe ordinea de zi a ședinței din 5 noiembrie. Liderul fracțiunii PSRM, Alexandr Odințov, a declarat că majorarea tarifelor la energie pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor. Potrivit lui, gazul costă 26 de lei pentru un metru cub, iar o eventuală majorare până la 30 de lei este discutată. În același timp, tariful la energia termică a crescut cu 62%.

Odințov a amintit că alocarea celor 80 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor în sezonul rece a fost una dintre condițiile în care socialiștii au susținut bugetul municipal pentru 2026. Consilierul municipal Vlad Melnic a adăugat că proiectul de regulament și documentele necesare au fost transmise Primăriei în urmă cu aproximativ două luni.

Pe lângă ajutorul financiar, PSRM a propus ca locuitorii cu dificultăți financiare să poată achita în rate facturile pentru sezonul de încălzire 2026–2027, inclusiv pe parcursul verii, până în toamna anului viitor. Socialiștii mai cer să nu fie inițiate procese în instanță pentru recuperarea datoriilor la încălzire și solicită Guvernului și conducerii „Termoelectrica” să permită achitarea treptată a restanțelor.