În anul 2019, când a fost întrebat ce va sărbători pe data de 31 August, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a răspuns că „limba noastră”. La insistența jurnalistului Gheorghe Gonța, edilul a precizat că „limba moldovenească”. A trecut ceva timp, suntem în anul 2021, și jurnalistul și-a reiterat întrebarea către Ion Ceban. Pentru cel din urmă deja e „limba română”. Realitatea.md a realizat o compilație din răspunsurile acordate la emisiunea „Puterea A Patra” de la postul tv N4.

– Ce a fost cu postarea dvs. de pe Facebook cu 31 august că „limba română”?
– Limba este română. Asta și a fost.
– Parcă era moldovenească.
– Domnule Gonța, am răspuns în repetate rânduri la aceste subiecte. Dacă vreți, mă repet, dar nu cred că are sens. Limba este română.
– S-a supărat Igor Dodon? V-a arătat din deget pentru așa o postare?
– Eu sunt suficient de matur, ca să iau decizii de sine stătător.

Amintim că, anul curent, exact la miezul nopții, când s-a făcut data de 31 August, Ion Ceban a postat pe contul său de Facebook o postare cu mesajul: „LIMBA ROMÂNĂ”. Mai mulți internauți s-au arătat nedumeriți, mai ales fiind cunoscut faptul că Igor Dodon, pe atunci liderul PSRM, categoric nu recunoaște decât „limba moldovenească”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”, însă în 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat este limba română, pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Recent, Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu, de a modifica articolul 13 din Constituție. Igor Grosu a dat de înțeles că PAS își dorește asta, doar că pentru modificarea Constituției sunt necesare 67 de voturi în Parlament, în timp ce fracțiunea din care face parte, chiar dacă deține majoritatea parlamentare, are doar 63 de mandate.

#Constitutie #Ion Ceban #limba romana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.