Procurorii Anticorupție au descins, în această dimineață, în casa fostului viceministru al Afacerilor Interne, Ion Țurcan. Informația a fost confirmată de către procurorul Procuraturii Generale, Mariana Cherpec care a precizat că va reveni cu detalii mai târziu.

Preliminar, Țurcan ar fi vizat într-un dosar de îmbogățire ilicită.

Generalul Ion Țurcan, fost viceministru al Afacerilor Interne, timp de 10 luni a deținut funcția de președinte al raionului Criuleni din partea PDM.

Anterior, jurnaliștii de la ZDG au scris despre faptul că Țurcan și-a scos în vânzare casa de lux, situată pe malul Nistrului. Acesta este gata să dea locuința la schimb cu un apartament, materiale de construcție și chiar cu o mașină. Proprietar al imobilului însă se prezintă un bărbat pe nume Alexandru, care pe site-ul de anunțuri, prin intermediul căruia Țurcan încearcă să își vândă imobilul, are publicate anunțuri doar cu privire la automobile.

Deși în declarațiile de avere și interese personale, fostul șef al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” scrie că locuința a fost obținută printr-un act de donație și că valoarea acesteia este de 125 de mii de lei, pe site-ul de anunțuri prețul cerut este de 320 de mii de euro, echivalentul a peste 6,8 milioane de lei sau de 55 de ori mai mult decât acesta indică în actele prezentate Autorității Naționale de Integritate (ANI).

Locuința de lux cu suprafața de 160 de metri pătrați, înregistrată pe numele lui Ion Țurcan, este situată pe un teren de 27 de ari pe malul Nistrului, raionul Criuleni. Casa cu două niveluri a fost înregistrată la cadastru în luna iulie 2020, la șase luni după ce Țurcan a renunțat la funcția de președinte al raionului Criuleni.

Potrivit anunțului de vânzare, alături de casă se regăsesc „o saună magnifică realizată din bușteni, terasă cu șemineu din vitralii și materiale scumpe, garaj pentru 3 mașini, piscină cu hidromasaj și iluminat, o pivniță veche de 6 metri adâncime, o fântână cu iluminat și baldachin pentru relaxare, mangal pentru odihnă activă, o încăpere pentru servitori/pază”.

Puteți citi articolul integral pe ZDG

#MAI #PA #Percheziții

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a transmis omologului său rus, Vladimir Putin, că își dorește încheierea cât mai rapidă a războiului din Ucraina, scrie Reuters. Potrivit Kremlinului, Trump consideră că oprirea conflictului ar deschide calea pentru restabilirea completă a relațiilor dintre Washington și Moscova.

Cei doi lideri au discutat telefonic timp de aproximativ o oră, în urma vizitelor la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit consilierului Kremlinului, Iuri Ușakov, discuția a fost „constructivă și sinceră”, iar eforturile diplomatice ale reprezentanților americani au fost apreciate pozitiv de ambii lideri.

Ușakov a declarat că Putin i-a prezentat lui Trump propria evaluare a situației de pe câmpul de luptă și a vorbit despre măsurile pe care Statele Unite le-ar putea întreprinde pentru a contribui la încheierea ostilităților.

De asemenea, Trump ar fi subliniat că încheierea rapidă a războiului ar crea perspective importante pentru relansarea relațiilor comerciale și economice dintre SUA și Rusia. Președintele american își dorește obținerea unui progres diplomatic în timpul mandatului său.

Rusia și Ucraina rămân departe de un acord

În pofida reluării contactelor diplomatice, Rusia și Ucraina sunt în continuare departe de un acord privind încheierea războiului. Vizitele lui Witkoff și Kushner la Moscova și Kiev nu au dus, deocamdată, la un progres concret anunțat public, deși au fost discutate inclusiv posibilitatea unor noi negocieri trilaterale între Rusia, Ucraina și Statele Unite.

Kremlinul nu a menționat însă în relatarea sa despre convorbirea Putin-Trump o eventuală reluare a negocierilor trilaterale.

Cei doi președinți au convenit să mențină legătura și să discute din nou la telefon, dacă va fi necesar. De asemenea, au subliniat necesitatea continuării schimburilor de prizonieri.

În cadrul discuției, Putin i-ar fi transmis lui Trump că Rusia nu are intenții agresive față de Europa, afirmație care vine în contextul acuzațiilor formulate în ultimele săptămâni de mai multe state europene privind acțiuni atribuite Moscovei.