Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022, a fost aprobat, astăzi, de membrii Comisiei economie, buget și finanțe, fiind prezentat de către ministrul Finanțelor Dumitru Budeanschi, care prevede venituri de 50,1 miliarde de lei, cheltuieli – 65,2 miliarde de lei, iar deficitul – 15,1 miliarde de lei.

Budianschi, a menționat că proiectul bugetului de stat pentru 2022 este bazat pe Programul de activitate al Guvernului, iar la elaborarea acestuia s-a ținut cont de impactul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, de creșterea prețurilor de import și de necesitatea protecției populației în contextul acestor riscuri.

Proiectul prevede venituri la bugetul de stat pentru anul viitor în sumă de 50,1 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de anul curent. Cheltuielile totale sunt estimate la 65,2 miliarde de lei, mai mult cu 13,1% comparativ cu anul 2021. Respectiv deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 va fi de 15,1 miliarde de lei.

Majorarea veniturilor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe, ca urmare a îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și unor măsuri de politică fiscală.

La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute alocări pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor. De asemenea, va continua compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și va fi extinsă aria de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională.

Principalele surse de finanțare a deficitului bugetar vor fi sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public).

Datoriile de stat la 31 decembrie 2022 se estimează a fi la 103,3 miliarde de lei, ceea ce va constitui 40,4% din PIB.

Totodată, pentru 2022 este prognozată o creștere a Produsului Intern Brut cu 4,5%, o inflație medie anuală de 6,9%, o majorare a exporturilor de 10,6% și a importurilor – de 5,1% și o creștere a salariului mediu pe economie cu 10% față de anul curent.

Proiectul legii bugetului de stat se examinează de Parlament în trei lecturi.

Precizăm că, Guvernul a aprobat la data de 19 noiembrie curent, proiectul de lege privind bugetul de stat pentru anul 2022.

#bugetul de stat #comisie #Dumitru Budeanschi

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.