În nouă zile de la lansarea campaniei de prevenire și dialog comunitar „Bună Ziua”, angajații Ministerului Afacerilor Interne au mers în 256 de localități din toată țara și au interacționat cu 56 390 de cetățeni.

Ofițerii MAI au distribuit cetățenilor materiale informative privind regulile de siguranță în diferite situații de risc, de prevenire a furturilor din locuințe, de trecere a frontierei în perioada pandemică, precum și măsurile de protecție împotriva COVID-19.

„De asemenea, angajații MAI au avut întâlniri cu primarii din localitățile rurale, precum și cele amplasate în zona de frontieră. În cadrul discuțiilor polițiștii de frontieră au venit cu inițiativa de a stabili un mecanism de conlucrare, pentru crearea unui climat de securitate în zona de frontieră pentru cetățenii. Totodată, carabinierii și polițiștii au pus în discuții aspectele pe linia siguranță și ordinii publică, întru scăderea consumului de alcool și prevenirea infracțiunilor săvârșite de către adolescenții și tinerii din mediul rural. Fiind prezente în instituțiile de învățământ, grupurile mixte de ofițeri au discutat cu elevii și le-au vorbit despre respectarea regulilor de circulație și cele antiincendiare, dar și comportamentul corect în caz de alte situații de urgență, cum să solicite ajutorul unui polițist sau cum să reacționeze în cazul unui incendiu”, anunță reprezentanții de la MAI.

Campania de prevenire și dialog comunitar cu genericul „BUNĂ ZIUA!” are drept scop fortificarea dialogului dintre angajații MAI și cetățeni, constatarea problemelor cu care se confruntă și identificarea soluțiilor. În acțiune sunt implicați în jur de 3 000 de angajați ai MAI.

Un alt obiectiv pe care îl are campania este descurajarea factorului criminogen prin prezența activă a polițiștilor, carabinierilor, salvatorilor și polițiștilor de frontieră.

#campanie #MAI #Moldova

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.