Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Consiliul de supraveghere al TRM are o nouă componență: Jurnaliști, foști miniștri și ex-consilierul lui Dodon

25 Nov. 2021, 16:07
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
25 Nov. 2021, 16:07 // Politica //  Realitatea.md

Gherasim Arcadie, Stanciu Sergiu, Popovici Corneliu, Dănilă Aurelian, Handrabura Loreta, Jardan Cristian și Irina Mațenco sunt noii membri ai Consiliului de supraveghere și dezvoltare al furnizorului public național de servicii media. Deputații i-a numit astăzi, 25 noiembrie în funcție, în cadrul ședinței plenare, cu votul a 81 de deputați.

Conform proiectului de hotărâre 3 membri sunt propuşi de Fracţiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorităţii şi a opoziţiei parlamentare, iar 4 membri sunt propuși de organizaţiile societăţii civile, reprezentative pentru domeniile jurnalismului, al mass-mediei, al culturii, al cinematografiei, al dreptului, al relaţiilor cu publicul, al relaţiilor internaţionale, al gestiunii financiare şi gestiunii întreprinderii comerciale, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, al ingineriei, precum şi al activităţii academice.

Reieșind din reprezentarea proporțională a majorităţii şi a opoziţiei parlamentare, din 3 funcții de membru al Consiliului ce le revin fracțiunilor parlamentare, două funcții îi revin fracțiunii parlamentare majoritare a PAS și un membru opoziției parlamentare BECS și Partidul Șor.

În consecință, Fracțiunea PAS a propus candidaturile lui Arcadie Gherasim și Sergiu Stanciu, Fracțiunea BECS l-a propus pe Corneliu Popovici, iar fracțiunea partidului Șor nu a răspuns solicitării.

Respectiv, Dănilă Aurelian, Handrabura Loreta și Irina Mațenco au fost numite în funcție drept reprezentante a societății civile.

Precizăm că, în total, 14 persoane au depus dosarele, însă două dintre ele și-au retras candidaturile.

Membrii Consiliului au fost numiți pe o perioadă de 6 ani.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!