Ghenadie Sîrbu, unul dintre complicii fostului președinte al Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș, urmează să fie plasat în arest la domiciliu pentru următoarele 20 de zile. Decizia a fost pronunțată joi, 25 noiembrie, de către magistrații Curții de Apel Chișinău. Informația a fost confirmată de către procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, scrie Ziarul de Gardă.

Potrivit procurorului, în privința ex-președintelui Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș, procurorii au solicitat 30 de zile de arest, însă examinarea recursului a fost amânată, din motiv că judecătorul Ghenadie Morozan s-a abținut de la examinare.

Între timp, informația a fost confirmată și pentru Realitatea.md.

„Inițial a fost plasat în arest preventiv. Astăzi, însă Curtea de Apel Chișinău a modificat măsura și magistrații l-au plasat pe Ghenadie Sîrbu în arest la domiciliu pentru 20 de zile”, a declarat procurorul PG, Mariana Cherpec.

Pe 18 noiembrie curent, ex-președintele Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș și Ghenadie Sîrbu, unul dintre complicii judecătorului, au fost plasați în arest preventiv pentru 20 de zile. Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care au admis parțial demersul procurorilor.

Realitatea.md amintește că mascații de la Serviciul de Informații și Securitate au descins cu percheziții, în data de 16 noiembrie, la Curtea de Apel Bălți. Perchezițiile au avut loc în biroul, dar și la domiciliul lui Alexandru Gheorghieș, ex-președintele Curții de Apel Bălți. Acesta este bănuit de îmbogățire ilicită și a fost reținut pentru 72 de ore.

Primele imagini cu ex-președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, însoțit de mascații SIS!

Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din anul 2002. El a fost președinte al Curții de Apel Bălți. În perioada anilor 2006 – 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni. În noiembrie 2017 a fost ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, însă la mai puțin de un an de la numire, în octombrie 2018, a renunțat la mandat.

În urma operațiunilor de descindere, au fost ridicate mijloace bănești în valută străină (precum dolari, euro, hrivna ucraineană, roni) și valută națională, proveniența cărora magistratul nu a putut să o justifice și două cartușe pentru armă de vânătoare cu țeavă lisă, care erau păstrate fără respectarea regulilor de păstrare a armei și munițiilor.

#Curtea de Apel Balti #decizie #judecată #magistrati

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.