Fosta ministră a Finanțelor, Marina Durleșteanu s-a arătat nemulțumită de decizia ministrului de Finanțe, Dumitru Budianschi că a alocat 1,4 miliarde de lei Energocomului pentru ca aceasta să soluționeze deficitul de cash flow (termenul flux de numerar se referă la valoarea netă a numerarului și a echivalentelor de numerar transferate în și din afara unei societăți) a companiei Moldovagaz.

„Am ascultat discursul d-voastră de astăzi în plenul Parlamentului și am înțeles că sunteți un pic finanțist, un pic risk manager, un pic specialist în “debt management” și tranzacționist. Este jalnic să privești cum explicați tranzacția de majorare a capitalului în SA Energocom cu suma de 1,4 mlrd.lei pentru acoperirea deficitului de lichiditate a Moldovagaz, în scopul închiderii găurii de plăti către Gazprom”, a comentat Mariana Durleșteanu.

Fosta ministră de Finanțe susține că alocarea celor 1,4 miliarde de lei este un precedent periculos.

„Dvs afirmați că Energocom este implicat în tranzacție pentru a rezolva problema de „cash flow” la Moldovagaz. Energocom urmează, ulterior, să încaseze de la Termoelectrica această creanță incertă. Iar la sfârșit de discurs, ați menționat că banii nu au fost transferați la Termoelectrica pe motiv că nu există siguranță dacă banii vor fi încasați de Moldovagaz. Datoriile Termoelectrica către Moldovagaz sunt “datorii incerte” și folosiți Energocom, prin majorare de capital, ca ulterior tot ce NU se va încasa se va “UITA”!”, a mai spus Durleșteanu.

Parlamentul a aprobat astăzi modificare bugetului pentru anul 2021. A fost majorat cu 1,4 miliarde de lei capitalul Enrgocom care urmează să achite datoria la gaz a companiei Termoelectrica.

#datorie #Dumitru Budianschi #Mariana Durleșteanu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.