Oamenii de știință suedezi au prezentat rezultatele unui proiect extraordinar! Au dovedit că, dacă udăm fasolea cu o soluție specială, rădăcinile lor încep să conducă electricitatea și sunt capabile să acumuleze energie ca un supercondensator. Sistemul îmbunătățit funcționează de 100 de ori mai eficient decât versiunile anterioare și nu interferează cu dezvoltarea plantei.

Descoperirea, făcută de oamenii de știință de la Laboratorul de Electronică Organică al Universității Linkoping, care se află în orașul sub aceeași denumire din Suedia, se bazează pe cercetările anterioare ale Elena Stavrinidou.

În 2015, echipa sa a folosit polimeri PEDOT pentru a crea circuite electrice în țesutul conductor al trandafirilor, care au fost apoi transformat în tranzistori. În 2017, a folosit oligomerul ETE-S în locul polimerului, în urma căruia plantele au putut acumula energie electrică. Însă a fost în zadar, pentru că oamenii de știință au lucrat cu plante tăiate care mureau după câteva zile.

În cadrul noului studiu s-a decis ca totul să fie efectuat pe un mugur de fasole intact, al cărui întreg sistem radicular a început să conducă electricitatea după irigare cu o soluție care conține oligomeri ETE-S. Activitatea electrică a persistat mai mult de patru săptămâni, iar conductivitatea specifică în rădăcini a fost de 10 cm/s.

În acest timp, cercetătorii au adaptat boabele pentru a acționa ca un supercondensator, iar rădăcinile au servit drept electrozi cu care planta putea fi descărcată și reîncărcată. Sistemul ar putea stoca de până la 100 de ori mai multă energie decât dezvoltările anterioare ale oamenilor de știință.

În plus, electricitatea nu a avut niciun efect negativ asupra plantei – a dezvoltat un sistem de rădăcină mai complex. Și fasolea a continuat să crească, și să dea roade.

„Supercondensatorii bazați pe polimeri conductivi și celuloză sunt o alternativă ecologică pentru stocarea energiei, care este atât ieftină, cât și scalabilă”, a explicat Elena Stavrinidou.

#cercetare #fasole #Suedia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.