Acumularea de efective militare ruseşti în apropierea graniței cu Ucraina este „neprovocată și inexplicabilă”, a declarat marți 30 noiembrie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. Totodată, miniștrii de externe ai NATO au cerut Rusiei să detensioneze zona, avertizând că sunt solidari cu Ucraina.

„Vedem acumularea de militari ruși, vedem blindate grele, vedem drone și trupe pregătite pentru luptă. Rusia trebuie să fie transparentă și trebuie să reducă tensiunile și să se detensioneze zona. Deși Ucraina nu este un aliat NATO și prin urmare, nu intră sub incidența articolului 5 pentru apărarea colectivă, este „un partener foarte apreciat”. Oferim sprijin politic, practic. Aliații oferă instruire, consolidare a capacităților, echipamente și sunt absolut sigur că aliații își vor reangaja și reconfirma sprijinul puternic pentru Ucraina și în cadrul reuniunii de astăzi”, a spus el.

Secretarul de Stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul este „foarte preocupat de mișcările pe care le-am văzut de-a lungul frontierei Ucrainei. Știm că Rusia combină adesea aceste eforturi cu eforturile interne de a destabiliza o țară.

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat că miniștrii NATO „vor transmite împreună un mesaj inconfundabil guvernului rus: sprijinul NATO pentru Ucraina este neîntrerupt, iar independența, integritatea teritorială și suveranitatea acesteia nu sunt în discuție”.

Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014, după ce președintele prietenos cu Moscova a fost alungat de la putere prin proteste în masă. Câteva săptămâni mai târziu, Rusia și-a aruncat greutatea în spatele unei insurgenți separatiste care a izbucnit în estul Ucrainei. Moscova spune că rușii care s-au alăturat separatiștilor au fost voluntari.

Conflictul din regiunea Donbas a ucis peste 14.000 de oameni, iar crizele episodice de lupte continuă, în ciuda unui acord de pace din 2015 intermediat de Franța și Germania.

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că serviciul de informații al țării sale a descoperit planurile pentru o lovitură de stat susținută de Rusia. Rusia a negat acuzația și a respins afirmația că intenționează să invadeze Ucraina.

#Donbas #NATO #Rusia #Ucraina

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.