Gheorghe Petic a susținut primele declarații după ce Judecătoria Orhei a pronunțat marți, 30 noiembrie curent, dispozitivul hotărârii privind dosarul în care era învinuit de viol. „Este pentru prima dată, când am strâns mâna unui judecător și i-am mulțumit”, a spus el. Cu părere de rău, a adăugat că Republica Moldova va plăti pentru ceea prin ce a trecut în tot acest timp, pentru că este decis să se adreseze la CtEDO pentru a solicita prejudicii materiale.

În cadrul unui video plasat pe pagina sa de Facebook, Gheorghe Petic a enumerat câteva nume ale oamenilor pe care-i consideră că au stat în spatele fabricării dosarului său. S-a referit la procurorii și judecătorii corupți care inițial au cerut și l-au recunoscut vinovat, adăugând și numele președintelui FEA, Dorin Damir, care acum este cercetat în dosarul DOS, cunoscut și ca Direcție nr.5. Despre acesta a spus că i-a fost afiliat fostului lider al PDM, fugarului Vlad Plahotniuc.

Cât despre adresarea la CtEDO, Gheorghe Petic a recomandat că, în caz de condamnare, juriștii Republicii Moldova să apeleze la dreptul de regres, astfel încât prejudiciul material solicitat de el să fie achitat din buzunarul celor care au admis ca el să stea pe nedrept în închisoare și să-i fie pătat numele.

Gheorghe Petic a fost condamnat în luna martie 2019 la 3,6 ani de închisoare pentru viol, cu aplicarea unei amenzi de 30 de mii de lei. Mai târziu, a fost eliberat din detenție, dosarul fiind trimis la rejudecare în prima instanță, unde s-a constatat că probele au fost fabricate.

Șase foști și actuali angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost reținuți, printre ei numărându-se și Vadim Mânzărari, șef adjunct al Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al MAI. Mai mult, pretinsa victimă a povestit cum a fost instruită să însceneze că ar fi fost violată. Într-un final procurorii și-au retras acuzațiile și Gheorghe Petic a fost achitat.

Punct în dosarul lui Gheorghe Petic. Judecătoria Orhei l-a achitat pe fostul polițist de frontieră, acuzat de viol

#CtEDO #Gheorghe Petic #viol

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.