Este oficial. Turul doi al alegerilor locale noi din muncipiul Bălți, suspendat duminică, 5 decembrie, va avea loc loc în data de 19 decembrie curent. Decizia a fost luată de membrii Comisiei Electorale Centrale astăzi, 6 decembrie, în cadrul unei ședințe.

„Se stabilește pentru data de 19 decembrie, turul doi al alegerilor locale noi pentru funcția de primar al municipiului Bălți… După estimările noastre, în prezent ne încadrăm în sursele financiare pe care le avem. Vom face calcule exacte totuși”, a declarat președinta CEC.

La ședință, Pavel Postică a avut un mesaj către alegători, făcând unele precizări cu privire la procesul electoral și la cele întâmplate în weekend.

În final, șase membri CEC au votat pro, iar alți trei s-au abținut. Prin urmare, preliminar, în buletinele de vot vor figura doi candidați: Nicolae Grogorișin, candidat independent și Boris Marcoci, candidat PAS, după ce candidata Partidului „ȘOR”, Marina Tauber a fost exclusă din cursă, printr-o decizie irevocabilă a instanței de judecată.

Amintim că turul II al alegerilor locale din Bălți, care urma să aibă loc duminica trecută, 5 decembrie curent, a fost suspendat, după ce instanțele de judecată au menținut decizia Judecătoriei Bălți privind excluderea din cursa electorală a candidatei Partidului Șor, Marina Tauber, care era contracandidata lui Nicolae Grigorișin. Din cauza lipsei de timp, pentru a putea fi tipărite noi buletine de vot cu noul candidat, cel al PAS, care urma să se dueleze cu Grigorișin, CEC a decis suspendarea alegerilor în municipiul Bălți.

Pentru această decizie au votat membrii CEC, desemnați de PAS în cadrul instituției (Alexandr Berlinschii, Angelica Caraman, Sergiu Gurduza, Ludmila Lupașco și Alexandru Musteața) și vicepreședintele CEC, Pavel Postica, membrul desemnat de Președinție în cadrul instituției.

Alți doi membri ai CEC, Lilian Enciu și Vasile Postolache, desemnați de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), s-au abținut de la votare.

Candidata partidului „ȘOR” este acuzată că a cheltuit bani, pe care nu i-a declarat, pentru a hrăni simpatizanții care au susținut-o în campanie electorală.

În primul tur, cel din 21 noiembrie curent, Marina Tauber a acumulat 47,93% din voturi, iar Nicolai Grigorișin – 20,93%.

Realitatea.md amintește că astzi, 6 decembrie, Partidul Socialiștilor a cerut demisia membrilor Comisiei Electorale (CEC), care au aprobat suspendarea alegerilor locale noi din municipiul Bălți din 5 decembrie curent. O asemenea doleanță și-a exprimat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, în cadrul unei conferințe de presă, susținută astăzi, 6 decembrie.

#alegeri #Balti #CEC #decembrie #primar

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.