Întreţinerea celor peste 94 de mii de soldaţi ruși în apropierea graniţei cu Ucraina şi în teritoriile „ocupate temporar” costă Rusia aproximativ 10 milioane de dolari pe zi, spune Andrei Rîjenko, adjunct al şefului Comandamentului Forţelor navale ucrainene între 2004 şi 2020.

„Toate acestea costă bani serioşi. Dacă luăm ca referinţă cifra anunţată de ministrul apărării, Aleksei Reznikov – 94.000 de soldaţi ruşi comasaţi în apropierea graniţelor Ucrainei – întreţinerea unui astfel de grup costă aproximativ 10 milioane de dolari pe zi”, a afirmat Rîjenko.

El a adăugat că, în comparaţie cu alte campanii, aceste costuri nu sunt chiar atât de mari, relatează Ukrinform, citată de Agerpres.

„M-am uitat special la cât a costat menţinerea forţelor coaliţiei internaţionale în Afganistan. Aşadar, în momentul de vârf al acestei operaţiuni în 2011-2012, întreţinerea efectivului de 120.000 de soldaţi a costat aproape o treime de miliard de dolari pe zi. Deci, întreţinerea trupelor ruseşti în apropierea graniţelor ucrainene nu este atât de costisitoare pentru Moscova”, a concluzionat el.

În ultimii 25 de ani, bugetul Federaţiei Ruse a crescut de 12 ori, a spus expertul militar ucrainean, indicând că Moscova cheltuieşte pentru întreţinerea unui singur militar circa 100 de mii de dolari, de şase ori mai mult decât Ucraina.

„Dar cu şapte ani în urmă, forţele mobilizate de Rusia la frontiera ucraineană erau mult mai numeroase”, a adăugat el.

Aceasta oferă Rusiei posibilitatea să utilizeze manevrele desfăşurate de-a lungul frontierei cu Ucraina cu scopul de a influenţa psihologic societatea ucraineană, a spus expertul citat, adăugând că Moscova recurge constant la această tactică din 2014.

„În acest timp s-au format armate întregi nu departe de graniţele noastre. Cu doar două săptămâni în urmă, un punct de comandă al Armatei a 20-a ruse a fost deschis în oraşul Voronej”, a spus căpitanul ucrainean, adăugând că Rusia transferă în regiune noi rachete, avioane, tancuri şi creează condiţii pentru cazarea soldaţilor.

Adică, în principiu, există o acumulare de potenţial de luptă, a explicat el, subliniind în acelaşi timp că Kremlinul prezintă deformat situaţia în mass-media: pentru publicul intern rus, agresorul nu ar fi Rusia, ci Ucraina.

„În plus, este amplificată toată această isterie legată de Ucraina. O mulţime de ştiri sunt difuzate de televiziunile de stat ruse în care se vehiculează teza că Ucraina se pregăteşte să atace Donbasul. Se exercită astfel o influenţă nu numai asupra populaţiei din Ucraina, ci şi asupra populaţiei din Rusia”, spune acesta.

Ministrul ucrainean al apărării, Aleksei Reznikov, a declarat vineri, 3 decembrie, în parlamentul de la Kiev că nu exclude posibilitatea unui atac din partea Federaţiei Ruse la sfârşitul lunii ianuarie, indicând că numărul efectivelor comasate de Rusia în apropierea frontierelor cu Ucraina este de 94 de mii de persoane.

Ucraina şi aliaţii săi din NATO au tras un semnal de alarmă cu privire la concentrarea de trupe şi echipamente militare ruseşti în apropiere de frontierele Rusiei cu Ucraina în acest an, ceea ce provoacă îngrijorări că ostilităţile aflate în stare latentă în Donbas, în estul Ucrainei, ar putea degenera într-un război deschis.

#Rusia #trupe rusești #Ucraina

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.