Astăzi compania Moldcell își sărbătorește ziua de naștere! Astăzi se împlinesc 21 de ani Moldcell, 20+1 mai exact. Formula acestor 21 de ani de prezență a companiei Moldcell pe piața telecomunicațiilor din Moldova, constă în 20 de ani remarcabili și un an cât 20. Ultimul an a fost unul proeminent pentru Moldcell, definit prin transformare, digitalizare și întâietate, când provocările au fost înlocuite cu idei, iar riscurile cu oportunități. Un an în care oamenii din Moldcell și instrumentele digitale au reprezentat principala forță în fața schimbării și încrederea că totul va fi bine. Ceea ce a urmat din această sinergie va rescrie pentru totdeauna evoluția digitală de la noi din țară și va deveni istorie, pentru că #WeAreMoldcell!

Primul an în familia CG Corp Global

Deja de un an, compania Moldcell a devenit parte a holdingului CG Corp Global, care ne-a inspirat cu ambiția și curajul de a atinge noi înălțimi, dar și prin filosofia profundă bazată pe principiul Afacerii cu Față Umană. Astăzi, apartenența Moldcell la conglomeratul CG Corp Global este transpusă și prin logo-ul reînnoit.

Primul an de integrare deplină a experienței online

eSIM – tehnologie inovatoare lansată în premieră în Republica Moldova de compania Moldcell, fiind unicul operator de telefonie mobilă care are acest serviciu în portofoliu. eSIM reprezintă o cartelă SIM digitală încorporată în telefon care valorifică la maxim potențialul smartphone-urilor de ultimă generație.

Magazinul Online Moldcell eShop, accesibil 24/7, a asigurat continuu, încă de la începutul pandemiei, disponibilitatea dispozitivelor, produselor și serviciilor Moldcell, cu livrare gratuită pe întreg teritoriul țării. Astfel, tot ce este mai important în materie de comunicare nu a încetat să fie prezent în viața clienților Moldcell.

Aplicația MyMoldcell, ajunsă în top cele mai descărcate și populare aplicații din Moldova, cu peste jumătate de milion de conturi create, a reinventat independența în administrarea propriului număr și continuă să reprezinte o platformă de primă necesitate pentru clienții Moldcell.

M-DOC – soluție inovatoare de business, prezentată pentru prima dată în Moldova de către compania Moldcell, care permite schimbul de documente și contracte în format electronic și semnarea acestora cu Semnătura Mobilă. M-DOC reprezintă un adevărat progres pentru mediul de afaceri de la noi din țară.

Primele planuri tarifare cu conectare 100% online

Abonament NEXT, un plan tarifar inovativ și revoluționar, care reprezintă prin definiție următorul nivel în libertatea de alegere. Fiind primul plan tarifar prezentat în acest format, Abonament NEXT permite abonaților posibilitatea să decidă în fiecare lună cantitatea serviciilor incluse în dependență de necesitate.

eAbonament, primul și unicul plan tarifar din Moldova, absolut digital, extrem de avantajos, pe care îl activezi singur prin înregistrare în aplicația MyMoldcell, simplu și ușor. În acest fel, orice utilizator eAbonament are acces la o cantitate impresionantă de minute și trafic internet, lunar, timp de 12 luni.

#1 în Portabilitate, de mai bine de 7 ani de la lansarea portabilității în Republica Moldova, compania Moldcell este lider incontestabil.

Primul an de moldcellPLUS, servicii de internet fix + TV

O nouă direcție strategică adusă de acționarii Moldcell cu forțe și investiții noi, care a pus bazele unui nou model de business. Lansat recent, produsul capătă amploare tot mai mare cu fiecare zi, făcând parte integrantă din portofoliul de produse și servicii Moldcell. Asta va permite companiei Moldcell să ofere soluții convergente prin completarea serviciilor deja existente de telefonie și internet mobil. Infrastructura moldcellPLUS este contruită de la zero, utilizând doar echipament performant, ceea ce asigură viteză foarte înaltă a internetului și televiziune de înaltă calitate.

Primul an de activitate al Fundației Moldcell

Lansată în 2020, Fundația Moldcell reprezintă o platformă care reunește toate inițiativele și proiectele de responsabilitate social-corporativă ale companiei Moldcell. Retrospectiva scurtei perioade de activitate înglobează contribuția substanțială în consolidarea eforturilor de combatere a pandemiei Covid-19; semnarea Memorandumului de Înțelegere între Asociația Companiilor din domeniul Industriilor Creative din Moldova și Fundația Moldcell, privind extinderea oportunităților educaționale digitale în Centrul Industriilor Creative ARTCOR; semnarea unui Acord de cooperare privind incluziunea digitală a persoanelor vârstnice prin dialog între generații cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA).

#1 în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Moldcell a devenit prima companie din Moldova care s-a angajat oficial să sprijine obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU prin semnarea unui Memorandum de înțelegere cu ONU cu privire la sprijinul și promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ONU.

„Acest an a fost atât de proeminent, remarcabil și intens datorită vouă, dragi abonații Moldcell. Vă suntem recunoscători și vă mulțumim că sunteți alături de noi an de an!” Cu drag, Moldcell

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.