Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat hotărârea în cauza fostului premier Vlad Filat împotriva Republicii Moldova. Curtea a decis, în unanimitate, că fostului premier nu i-a fost încălcată prezumția nevinovăției în cadrul ședinței Parlamentului din 2015, când i-a fost ridicată imunitatea parlamentară. Prin urmare, nu a avut loc violarea Articolului 6 § 2 din Convenție.

Cauza se referă la procedurile penale care, în 2016, s-au finalizat cu condamnarea Domnului Filat la 9 ani de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.

„Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate admisibilă plângerea în temeiul articolului 6 § 2 din Convenție, în partea sa, referitoare la declarațiile unor funcționari de stat în timpul ședinței Parlamentului din 15 octombrie 2015, iar restul cererii inadmisibile. CEDO hotărăște că nu a existat nicio încălcare a articolului 6 § 2 din Convenție”, este scris în hotărârea Curții.

Curtea a hotărât că nici declarațiile făcute de Procurorul General în ședința Parlamentului din 15 octombrie 2015, nici motivarea în demersul respective, care a fost citit în ședință de către spicherul Parlamentului nu au încălcat dreptul reclamantului de a fi prezumat nevinovat și astfel nu a avut loc violarea Articolului 6 § 2 din Convenție.

Amintim că Vlad Filat a ajuns după gratii la 15 octombrie 2015, iar până în 2019 s-a aflat în detenţie. În 2016, a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă în proporţii deosebit de mari și trafic de influență.

În timp ce își executa pedeapsa, Filat s-a adresat la CEDO, reclamând condițiile inumane de detenție din Penitenciarul nr. 13, dar și încălcarea dreptului la libertate și siguranță din cauza lipsei temeiurilor de aflare în arest preventiv pe perioada judecării cauzei sale sau încălcarea dreptului la viața privată.

Vlad Filat a pledat în tot acest timp nevinovat. Prin urmare, în data de 3 decembrie 2019, după mai bine de patru ani petrecuți după gratii, a fost eliberat din pușcărie. Pedeapsa i-a fost redusă cu 709 zile, prin două decizii, din 30 iulie şi 28 octombrie, de către Judecătoria Chişinău cu sediul Ciocana.

#CEDO #dosar #Vlad Filat

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar