Prim-ministra țării, Natalia Gavrilița a precizat, în cadrul unei conferințe de presă, că modificările votate de Parlament la Legea bugetului de stat pentru anul 2022 cu privire la lefurile judecătorilor Curții Constituționale, sunt justificate și că în alte țări magistrații primesc salarii mult mai mari.

Precizarea a fost făcută în contextul în care fostul premier al țării, Ion Chicu a criticat dur votul din legislativ și a făcut mai multe precizări în acest sens. Chicu menționa că salariul unui judecător al CCM va crește de la circa 44.700 de lei la aproximativ 82.000 de lei.

„Noi credem că salariile trebuie să crească pentru toate categoriile de cetățeni, anume din acest motiv am recurs la creșteri salariale pentru toate categoriile cu 100 de lei la valoarea de referință și pentru anumite categorii cu sume mai mari. În ceea ce privește Curtea Constituțională, este foarte important să avem asemenea instituții integre care de fapt asigură prosperitatea țării și ajută la menținerea integrității pe tot spectru de instituții care efectuează justiția. De aceea, noi credem că în condițiile în care salariile judecătorilor Curților Constituționale din Ucraina, dar din alte țări sunt de 2 ori mai mari, aceste salarii sunt justificate pentru a ne asigura că deciziile se iau în interes public, ci nu în interesul unor grupuri. Numărul de persoane la CCM este mic, impactul bugetar este relativ mic”, a precizat Gavrilița.

Amintim că cei cinci judecători ai Curții Constituționale vor primi salarii lunare semnificativ mai mari, datorită schimbărilor în politica bugetar fiscală, cît și în Legea Bugetului, aprobate recent de Parlament. Potrivit calculelor făcute de fostul premier Ion Chicu, magistrații de la CC vor ridica lefuri duble, de la 44.735 la aproape 82.000.

În replică, Olesea Stamate, deputata PAS a explicat că Înalta Curte e fundamentul apărării democrației în orice stat și nu e o țară în Europa care să își permită să achite asemenea salarii mici cum achita Moldova.

Realitatea.md amintește că atât politica bugetar fiscală, cât și Legea Bugetului au fost votate de deputați în lectură finală.

#judecatori #majorare #Natalia Gravilita #salarii

În centrul Chișinăului, într-o clădire istorică care a găzduit cândva gimnaziul de băieți al orașului, se află unul dintre cele mai importante spații dedicate trecutului acestui teritoriu: Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Instituția a fost formată la 21 decembrie 1983 și a devenit, în timp, unul dintre principalele centre de cercetare, conservare și valorificare a patrimoniului istoric național.

Patrimoniul muzeului s-a constituit inițial din fondurile Muzeului Gloriei Militare și din colecțiile de istorie ale Muzeului de Stat de Istorie și Studiere a Ținutului Natal. Ulterior, colecțiile au fost completate prin cercetări arheologice, donații, achiziții și transferuri de patrimoniu provenite de la mai multe muzee republicane desființate.

Un moment important în evoluția muzeului a avut loc în anul 1991, când a fost deschisă prima expoziție permanentă de istorie – „Pagini de istorie multimilenară”. Organizată inițial în trei săli de la etaj, pe o suprafață de aproximativ 930 de metri pătrați, expoziția includea circa 900 de piese și prezenta evoluția spațiului dintre Nistru și Prut din cele mai vechi timpuri până în anul 1940. În 1997, expoziția a fost refăcută și extinsă pe întregul etaj al clădirii, ajungând la șase săli și aproximativ 1.400 de metri pătrați de spațiu expozițional. Parcursul istoric prezentat începe în paleolitic și ajunge până la începutul anilor 90.

În 2014, la demisolul muzeului a fost deschisă și expoziția „Comorile trecutului”, care reunește cele mai relevante obiecte realizate din aur și argint, provenite de pe teritoriul Republicii Moldova și păstrate în patrimoniul instituției.

Vernisată recent, expoziția „Memoria războiului.1939-1945” reunește circa 280 de piese muzeale: fotografii, documente, uniforme militare, arme, obiecte personale ale participanților la război, scrisori de pe front, trofee de război, distincții, afișe de epocă, precum și diorama operațiunii Iași-Chișinău, ce reconstituie aspecte dramatice din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial.

În prezent, Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține peste 350.000 de piese de patrimoniu. Colecțiile includ artefacte arheologice, documente istorice, fotografii, monede, carte veche, obiecte tehnice, textile, arme și armuri sau lucrări de artă. Printre cele mai consistente se numără colecția de arheologie, cu peste 47 de mii de piese provenite din săpături și descoperiri arheologice, colecția de fotografii – aproape 49 de mii de imagini care documentează viața socială și culturală a regiunii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prezent, dar și colecția numismatică, care reunește peste 61 de mii de monede antice, medievale și moderne.

O componentă importantă a activității muzeului este restaurarea patrimoniului. Secția de conservare-restaurare funcționează din 1994 și include laboratoare specializate pentru cărți vechi, icoane, metale, ceramică, textile și mobilier. În fiecare an, aproximativ 150 de obiecte muzeale aflate în stare degradată sunt readuse la viață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Muzeul Național de Istorie a Moldovei poate fi vizitat în Chișinău, pe strada 31 August 1989, nr. 121A. Programul de vizitare este între orele 10:00 și 17:00 în sezonul de iarnă și până la ora 18:00 în sezonul de vară. Luni este zi fără program.

În fața clădirii se află statuia Lupoaicei cu Romulus și Remus – unul dintre reperele cunoscute ale acestui loc unde istoria Moldovei poate fi descoperită pas cu pas.

#arheologi #Chisinau #istorie #Muzeul National de Istorie