Te-ai gândit vreodată că sursa unei nopți prost dormite poate fi haina în care dormi? Ei bine acest lucru este confirmat și de către dermatologi. Experții recomandă ca atunci când achiziționați o pijama, să vă concentrați pe pe respirabilitatea țesăturii și confortul produsului.

„Desigur, nu este nimic rău în dormi goi – nu este nimic de prisos pe corp, benzi elastice sau haine ce ne strâng, corpul respiră din plin. Dar, în acest caz, transpirația este absorbită direct în lenjeria de pat, așa că așternuturile și cuverturile trebuie să fie schimbate mai des decât de obicei”, a avertizat dermatologul rus Natalia Jovtan.

Pijamalele pot fi spălate o dată sau de două ori pe săptămână, chiar dacă sunt purtate direct pe corp.

„Nu este nevoie să le spălați la fel de des ca și lenjeria intimă, pentru că ne îmbrăcăm hainele de noapte după procedurile noastre de igienă de seară”, a adăugat aceasta.

Hainele de noapte trebuie curățate în condiții speciale, deoarece detergenții pot provoca dermatită de contact. Prin urmare, medicul recomandă alegerea prafului de spălat fără sulfati. De asemenea, nu trebuie să cumpărați geluri cu arome dure pentru a evita o reacție alergică, tuse și ochi lăcrimați.

„Încercați să nu folosiți balsam de rufe, deoarece particulele acestui agent pot fi prinse în fibrele țesăturii. În mașinile de spălat, setați modul de clătire dublă”, a spus medicul dermatolog.

Potrivit expertului, cel mai rafinat material pentru îmbrăcămintea de noapte este mătasea. Dar nu adaugă căldură și confort, așa că este mai bine să lăsați produsele din mătase pentru zilele calde. Pentru iarnă, merită să cumpărați îmbrăcăminte din flanel sau din bumbac tricotat, cu excepția materialelor sintetice.

„Conform SanPiN, doar o cantitate mică de fibre artificiale este permisă în țesăturile pentru lenjerie de corp și lenjerie de noapte. Sinteticele nu absorb umezeala, astfel încât o persoană va transpira toată noaptea și acesta este un mediu favorabil pentru dezvoltarea microflorei fungice și bacteriene”, a explicat interlocutoarea

În timpul verii, este permis să ieșiți pe balcon în pijamale sau să beți o ceașcă de cafea în cabana de vară. Dar a fi pe o stradă a orașului într-un set în care trebuie să te culci este extrem de nedorit. Este necesar să împărțim hainele în trei tipuri: pentru somn, acasă și pe stradă, a concluzionat specialistul.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.