Fostul președinte al țării, Igor Dodon, nu a încălcat legea atunci când a deținut funcția de șef al statului, concomitent cu cea de președinte al Asociației Obștești „Federația de Șah a Republicii Moldova”. Cel puți așa a constatat Autoritatea Națională de Integritate (ANI), după ce inspectorul de integritate, Ion Nicolaev, care a examinat sesizarea a emis un act de constatare în favoarea ex-președintelui, deși anterior ANI pe situații similare a emis cu totul alte acte de constatare.

După emiterea actului de constatare și publicarea acestuia pe pagina ANI, Autoritatea a venit cu o reacție și clarificare, prin care spune că „se disociază deocamdată de decizia inspectorului de integritate”, întrucât nu este în drept să intervină.

„ANI își rezervă dreptul de a se disocia deocamdată de decizia inspectorului de integritate pe acest caz în vederea efectuării unei analize mai ample în cadrul unei cercetări interne, dacă inspectorul de integritate s-a condus de practica ANI și de toate procedurile și spețele similare, care au existat pe regimul incompatibilităților de funcție”, se arată în reacția ANI.

Totodată, Autoritatea amintește că, în câteva cazuri similare, alți inspector de integritate au emis cu totul alte decizii în privința foștilor demnitari de stat, care au admis aceleași încălcări.

„Autoritatea Națională de Integritate reiterează că actele de constatare sunt emise de inspectorii de integritate, care sunt independenți și duc răspundere juridică personală pentru deciziile luate. La fel, prin prisma legii cu privire la ANI, inspectorul de integritate sunt obligați să nu emită, fără motive convingătoare, acte care se abat de la practica generalizată de verificare și control a inspectorilor de integritate. Totodată, subliniem faptul că, din practica ANI, pe spețe similare, privind controlul regimului juridic al incompatibilităților de funcție, există deja decizii prin care inspectorii de integritate au stabilit încălcarea regimului juridic al incompatibilităților în privința demnitarilor de stat”, se mai arată în reacția ANI.

Mai exact, ANI vorbește despre următoarele cazuri:

În primul caz este vorba despre ex-deputatul Dumitru Diacov. În timp ce se afla în mandatul de deputat, în anul 2017, acesta a obținut și calitatea de președinte al unei Fundații.
Fostul deputat Nicolae Pascaru a deținut pe parcursul mandatului său mai multe calități incompatibile cu funcția de demnitate publică. Acesta figurat și în calitate de președinte în cinci asociații obștești, cu activități în domeniul sportului și dezvoltării businessului mic și mijlociu.
În anul 2020, fostul deputat, Alexandru Nesterovschi a fost identificat în perioada deținerii funcției de deputat, că și-a exercitat drepturile și obligațiile sale în funcția de administrator al unei companii.
Un alt exemplu pe numele căruia inspectorii de integritate au constatat incompatibilitate de funcție este ex-deputatul, Nicolae Juravschi, care a deținut simultan, nouă ani la rând, și funcția de președinte al Comitetului Național Olimpic și Sportiv din Moldova (CNOS).
La fel, și fostul deputat, Radu Rebeja, în toamna anului curent, a fost depistat cu deținerea concomitentă a funcției de președinte a unei asociații obștești din domeniul sportului.

„Toate actele sus-specificate au fost contestate și se află pe rolul instanței de fond. Legalitatea acestor acte de constatare nu este pusă la îndoială, deoarece, la moment, nu sunt decizii de judecată prin care actele ar fi fost anulate. Mai mult ca atît, prin Decizia Curții Constituționale din 28 septembrie curent, Înalta Curte a statuat că incompatibilitatea reprezintă, de esență, o situație în care una și aceeași persoană exercită o funcție publică în paralel cu o alta ori când aceasta deține o calitate sau exercită o activitate în condițiile în care legea interzice acest lucru. Astfel, Curtea reține că incompatibilitatea, ca stare de fapt, nu este condiționată de caracterul oneros sau gratuit al activităților considerate a fi incompatibile”, conchide ANI.

Igor Dodon deocamdată nu a venit cu o reacție pentru a comenta decizia luată de către inspectorul de integritate.

Precizăm că, recent, Igor Dodon, a fost reales pentru un nou mandat președinte al Asociației Obștești „Federația de Șah a Republicii Moldova”.

#ANI #federatia de sah #functie #Igor Dodon

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.