Germania este în pragul recesiunii (o economie intră în recesiune atunci când se contractă timp de două trimestre consecutive) în această iarnă, deoarece blocajele în lanțul de aprovizionare și un val de noi cazuri de coronavirus afectează economia. Cel puțșin așa notează CNN cu referire la experți în domeniu.

Cea mai mare economie a Europei va scădea cu 0,5% în al patrulea trimestru al acestui an, comparativ cu al treilea trimestru din 2021, și va stagna în primele trei luni ale anului 2022, potrivit previziunilor publicate marți de Institutul de Cercetări Economice Ifo din München.

„Blocaje actuale în lanțul de aprovizionare și al patrulea val al pandemiei de COVID-19 încetinesc considerabil economia germană”, a declarat Timo Wollmershäuser, directorul de prognoză economică la Institutul de Cercetări Economice Ifo. Acesta a mai precizat că „recuperarea puternică post-pandemie, care era așteptată inițial pentru 2022, încă nu s-a materializat”.

Estimările institutului München prevăd faptul că economia va începe să crească abia vara viitoare, pe măsură numărul de infectări cu coronavirus va scădea, iar blocajele în lanțurile de aprovizionare vor începe să se diminueze.

Cu toate acestea, începutul lent al anului viitor va produce consturi pentru economia germană.Ifo și-a redus previziunile de creștere economică pentru 2022 cu 1,4 puncte procentuale, până la 3,7%.

De asemenea, Institutul din München se așteaptă ca inflația să crească cu 3,1% în acest an și cu 3,3% în 2022, rate care depășesc cu mult ținta Băncii Centrale Europene de 2%. Totodată, economiștii germani nu se așteaptă ca prețurile de consum să revină la normal până în 2023.

Perspectiva dură vine în timp ce țările din întreaga lume se pregătesc pentru un potențial nou val de cazuri de coronavirus cauzate de varianta Omicron, care ar putea adăuga o presiune suplimentară asupra lanțurilor globale de aprovizionare și ar putea forța Băncile Centrale din Europa să regândească planurile de retragere a sprijinului pentru economie.

Săptămâna trecută, Germania a înregistrat cel mai mare număr de decese zilnice din cauza Covid-19 din februarie și până în prezent, în timp ce se autoritățile federale se străduiesc să țină sub control al patrulea val pandemic. La începutul acestei luni, guvernul de la Berlin a impus noi restricții, interzicând persoanelor nevaccinate să aibă acces în mai multe locuri, cu excepția celor esențiale, cum ar fi supermarketurile și farmaciile.

Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că o creștere a cazurilor de coronavirus ar încetini recuperarea cererii globale de petrol. Instituția și-a redus previziunile privind cererea de petrol cu aproximativ 100.000 de barili pe zi atât pentru 2021, cât și pentru 2022, spunând că călătoriile aeriene și combustibilul pentru avioane vor fi cele mai afectate.

Prețul țițeiului Brent, referința globală, a scăzut cu aproximativ 10 dolari pe baril de la începutul lunii noiembrie la sub 75 de dolari. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie a spus că impactul asupra economiei va fi mai puțin sever decât valurile anterioare pandemice.

„Noile măsuri de izolare puse în aplicare pentru a opri răspândirea virusului SARS-CoV-2 vor avea probabil un impact mai redus asupra economiei față de valurile anterioare de Covid-19, nu în ultimul rând din cauza campaniilor de vaccinare pe scară largă”, a spus agenția în raportul său lunar pentru luna decembrie.

#economie #Germania

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.