Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a reacționat față de deciziile de astăzi ale Curții Constituționale, dar și ale președintei Maia Sandu. El spune că șefa statului ar trebui să-și asume riscurile la care va fi supusă populația în contextul organizării alegerilor parlamentare anticipate, informează Realitatea.md.

Socialistul a acuzat-o pe președintă că ar fi docilă liderilor din Occident și că ar fi lăsat țara fără Guvern și fără Parlament cu împuterniciri depline.

„Totodată, președintele Maia Sandu declară deschis că în viitorul Parlament va solicita modificarea denumirii limbii de stat în Constituția țării noastre, din moldovenească – în română. Ea a promis coordonatorilor săi din Occident că prin noua componență a Parlamentului va realiza ratificarea unor documente care subminează valorile tradiționale ale poporului nostru, care distrug familia. Această declarație a fost făcută în mod cinic în ajunul celei mai sfinte și luminate sărbători – Învierea Domnului Iisus Hristos. Ambasadorii țărilor din Occident își permit să intervină în treburile interne ale Moldovei independente, ceea ce era anterior inadmisibil, iar ambasadorul României ofensează deschis poporul moldovenesc, limba și istoria sa.

În aceste condiții, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, ca o formațiune responsabilă și pro-moldovenească, nu poate fi indiferent și îndeamnă toate forțele patriotice să-și unească eforturile pentru a opri acțiunile nesăbuite și obraznice ale forțelor de dreapta care tind să monopolizeze puterea în țară.

Chemăm poporul Republicii Moldova să fie pregătit pentru a opune rezistență uzurpatorilor care tind să lichideze statul moldovenesc independent și să instaureze o guvernare din exterior”, scrie Igor Dodon într-o postare pe facebook.

De asemenea, el spune că nu își dorește ca pe teritoriul țării noastre să fie implicate structuri NATO.

„ Anume la aceasta se reduce acum totul în politica moldovenească: va deveni Moldova o platformă militară pentru NATO sau nu. Noi spunem ferm – Nu! La parada din 9 Mai, noi va trebui să demonstrăm unitatea noastră, pentru memoria strămoșilor noștri, dar și pentru a confirma credința și valorile noastre.

Fără divergențe și fără egoism de partid. Doar așa, cetățenii stataliști vor putea obține majoritatea în parlament”, a mai scris Dodon.

#Igor Dodon #Maia Sandu

Armata Poloniei are acum peste 220.000 de militari activi, în timp ce Varșovia își consolidează rapid forțele armate pe fondul amenințărilor tot mai mari la adresa securității în Europa, scriu știrileprotv.ro.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului polonez al Apărării, efectivele includ aproximativ 156.000 de militari profesioniști și 40.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială, restul fiind reprezentat de alte forme de serviciu militar activ, potrivit TVP World.

Guvernul și conducerea armatei și-au stabilit obiectivul de a ajunge la o armată de 500.000 de oameni până în 2039, formată din aproximativ 250.000 de militari operaționali, 50.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială și 200.000 de rezerviști.

Polonia intensifică recrutarea și pregătirea militară

Extinderea armatei, ale cărei efective active au crescut cu aproximativ 5.000 de persoane de la începutul anului, are loc în timp ce Polonia intensifică recrutarea și pregătirea militară.

Printre inițiative se numără programe de educație militară, cursuri de pregătire de o zi pentru civili și programul „Vara cu armata”. Voluntarii pot urma, de asemenea, o lună de pregătire militară de bază, urmată de instruire de specialitate pentru cei care doresc să urmeze o carieră militară.

Guvernul extinde și pregătirea populației civile. Programul național „Mereu pregătiți”, lansat la sfârșitul anului 2025 și extins în 2026, oferă cursuri voluntare în domenii precum primul ajutor, supraviețuirea, intervenția în situații de urgență și securitatea cibernetică.

Polonia vrea să aloce 5% din PIB pentru apărare

Consolidarea armatei poloneze s-a accelerat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. Varșovia reacționează, de asemenea, la îngrijorările privind actele de sabotaj și alte amenințări hibride atribuite Moscovei.

Polonia a cheltuit aproximativ 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cea mai mare pondere dintre statele membre NATO, și intenționează să majoreze cheltuielile la 5% din PIB în 2026.

Cu peste 220.000 de militari activi, Polonia are a treia cea mai mare armată din NATO, după Statele Unite și Turcia.