Comisia Europeană și Republica Moldova au semnat miercuri, 15 decembrie curent, un pachet de asistență de 60 milioane de euro pe care executivul european îl oferă Guvernului de la Chișinău pentru a face față creșterii prețurilor la gaze. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă susținută alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Mă bucur foarte mult să o salut pe președinte Maia Sandu. Am avut discuții intense în ultimele săptămâni, în special cu privire la criza de aprovizionare cu gaze cu care se confruntă Moldova. Am anunțat un pachet de urgență, pentru a intensifica sprijinul nostru pentru Moldova. (…) Oferim 60 de milioane de euro pentru a reduce impactul creșterii prețurilor la gaze asupra celor mai vulnerabile persoane din Moldova”.

?? Very happy to welcome President of Moldova @sandumaiamd

We support Moldova in its efforts to secure stable and affordable energy.

We are providing an additional €60 million to reduce the impact of rising gas prices on the most vulnerable people in the country. pic.twitter.com/AvDTjeu8tI

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 15, 2021

Acordul privind acest pachet a fost semnat de comisarul european pentru extindere, Oliver Várhelyi, și ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Documentul este întitulat Acordul de finanțare privind „Contractul de consolidare a statului și rezilienței pentru Republica Moldova”.

„Aștept cu nerăbdare, de asemenea, discuția noastră din această după-amiază cu prietenii noștri de la Summitul Parteneriatului Estic. Vom aborda subiecte importante, de la combaterea COVID-19 la situația geopolitică din regiune și la agenda noastră viitoare”, a mai punctat șefa Comisiei Europene.

Președinta Republicii Moldova se află la Bruxelles, alături de omologii săi din celelalte țări ale Parteneriatului Estic, pentru a participa la un summit între cei 27 de lideri ai țărilor UE și liderii statelor din PaE.

„M-am revăzut astăzi cu Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene. Am discutat despre situația curentă din Republica Moldova și despre reformele pornite de guvernare. Am asigurat-o că obiectivele noastre rămân neschimbate și urmăresc să facă viața cetățenilor mai bună. Am mulțumit pentru susținerea oferită de UE pe parcursul întregului an, inclusiv pentru Planul de recuperare economică în valoare de 600 de milioane euro, pentru ajutorul în lupta cu pandemia de Covid-19 și în gestionarea recentei crize energetice. De asemenea, am discutat despre cooperarea dintre UE și Republica Moldova în anul 2022”, a scris Maia Sandu.

Asistența este nerambursabilă și va intra în bugetul statului până la sfârșitul acestui an, iar sprijinul din partea Uniunii Europene va ajuta să reducă cheltuielile pentru încălzire pentru persoanele cu venituri mici și să consolidăm securitatea energetică.

„Este încă un gest de solidaritate din partea UE față de cetățenii Republicii Moldova, pentru care suntem recunoscători”, a conchis Sandu.

În cadrul vizitei la Bruxelles, Maia Sandu a acordat un interviu pentru Reuters în care a declarat că Republica Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană „într-o zi” şi i-a comunicat Rusiei că aceasta este alegerea sa, afirmațiile sale venind și pe fondul împlinirii a 30 de ani de la dispariția Uniunii Sovietice de care Republica Moldova s-a desprins la 27 august 1991.

#Comisia Europeană #criza gazelor #Maia Sandu #milioane #Ursula von der Leyen

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.