Liderii Ucrainei, Georgiei și Moldovei au făcut lobby la Uniunea Europeană, în cadrul summitului „Parteneriatului Estic”, pentru a li se permite să înceapă negocierile de a adera la UE, scrie Digi24.ro cu referire la Reuters.

Potrivit sursei, președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, înaintea participării la summit, că va milita pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și ca va cere ca UE să se implice mai mult, mai intens și mai des în rezolvarea conflictelor care îi afectează pe partenerii UE.

Așteptările sunt, totuși, limitate pentru moment: cel mai probabil, vor obține noi asigurări de sprijin împotriva unei posibile invazii rusești.

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia summitului de la Bruxelles pentru a încerca să găsească o soluție pentru conflictul din estul Ucrainei.

Scholz a accentuat faptul că Rusia riscă și mai multe sancțiuni impuse de UE dacă invadează Ucraina.

„Orice încălcare a integrității teritoriale (a Ucrainei) va atrage un preț aspru și vom vorbi toți ca unul, aici, cu partenerii noștri europeni și aliații transatlantici”, a spus Scholz la Berlin, înainte de a participa la primul său summit în calitate de cancelar.

Scholz a adăugat, însă, că se dorește în continuare un „dialog constructiv” cu Rusia. Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a spus marți că le-a transmis rușilor că este alegerea moldovenilor să se alăture Uniunii Europene.

Summitul Parteneriatului Estic are loc în același timp în care mai mult de 100.000 de soldați ruși s-au strâns la granița cu Ucraina

Ministrul de Externe al Rusiei a îndemnat Occidentul și Ucraina printr-un mesaj pe Twitter să implementeze acordurile din 2014 și 2015, care cuprindeau schimburi de prizonieri, ajutoare materiale și retragerea trupelor de pe linia frontului.

Ucraina este, în acest moment, principalul subiect de dispută dintre Rusia și Occident. SUA spune că Rusia a adunat mai bine de 100.000 de trupe la granița cu Ucraina, care ar putea fi pregătiți să invadeze. Moscova spune că acțiunile sunt exclusiv defensive.

Summitul „Parteneriatul Estic” de la Bruxelles, care ține doar o zi, subliniază succesul parțial pe care UE l-a obținut în relația sa cu grupul celor șase republici ex-sovietice invitate. Rusia consideră că toate cele șase se află în curtea sa, acolo unde are cele mai mari interese de securitate.

Din cele șase țări, Georgia, Moldova și Ucraina au dispute teritoriale cu Moscova. Liderii Armeniei și Azerbaijanului participă și ei la summit, însă nu caută să devină membri UE. Belarusul lui Alexander Lukashenko, care a fost lovit de sancțiuni din cauza abuzurilor legate de drepturile omului, a refuzat să participe.

„Obiectivul nostru este aderarea la Uniunea Europeană”, a spus Zelenski după întâlnirea cu președintele summitului european, Charles Michel. În documente obținute de Reuters, se arată că la finalul evenimentului, UE „va recunoaște aspriațiile europene” ale celor cinci state care participă la summit.

Fiica lui Alexei Navalni: Rusia va fi cândva parte din Uniunea Europeană

În cadrul inițiativei Parteneriatului Estic, UE oferă bani, asistență tehnică și comerț liber, dar nu și aderare. Dar, a face parte din UE rămâne un obiectiv atât de atractiv încât, potrivit fiicei lui Alexei Navalni – unul dintre cei mai vehemenți critici ai Kremlinului, care rămâne în închisoare – chiar și Rusia o să devină la un moment dat membru UE.

„Rusia este parte din Europa și ne străduim să devenim parte din UE”, a declarat Daria Navalnaia la Strasbourg, unde a acceptat în numele tatălui ei, din partea Parlamentului European, premiul Sakharov pentru apărarea drepturilor omului.

Într-o declarație rostită în sediul NATO, prim-ministrul georgian a îndemnat Occidentul să permită țării sale să adere la alianța nord-atlantică, un obiectiv dorit și de Ucraina.

„Fiecare stat are dreptul suveran de a-și alege propria politică externă”, le-a spus liderul georgian reporterilor, făcând referire la eforturile Rusiei de a sabota intențiile occidentale ale țărilor din sfera sa de influență.

#Aderarea la UE #Georgia #Moldova. Ucraina #Republica Moldova

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.