Parteneriatul Estic a fost un succes pentru Moldova până acum. A deschis pentru cetățenii noștri granițele, a întărit și a reformat economia noastră, a construit rute comerciale și a indus schimbări benefice pentru oameni. Datorită Parteneriatului Estic, cetățenii noștri călătoresc fără viză, tinerii noștri beneficiază de burse UE, iar bunurile noastre ajung pe piața Uniunii Europene. Sun trei teme majore care domină discuțiile acestui summit în legătură cu țările Parteneriatului Estic: Redresarea, Reziliența și Reforma. Pe măsură ce ne apropiem de Președinția franceză în Consiliu, aș dori să adaug aici un alt „R” – Reapropiere. Reapropiere prin integrare mai profundă cu UE pentru acei parteneri, care sunt interesați, pregătiți și hotărâți să meargă mai departe. Relația noastră este una pe termen lung și suntem gata să o facem mai puternică și mai apropiată, în beneficiul tuturor. Cu un asemenea mesaj a venit ieri seara, 15 decembrie, Maia Sandu, în cadrul celui de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic la care a participat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, moldovenii au beneficiat de Parteneriatul Estic chiar și atunci când guvernele Republicii Moldova nu împărtășeau valorile europene.

„Aici, în special, aș dori să mulțumesc Uniunii Europene și statelor sale membre pentru sprijinul neobosit și generos, pe care l-am primit în timpul pandemiei de Covid și a crizei gazelor. UE a adunat, literalmente, sprijin în câteva ore. Și nu exagerez. Anul acesta, Moldova a trecut printr-o transformare istorică. Am avut alegeri și, pentru prima dată, oamenii au ales un guvern cu adevărat pro-european, care crede în valorile UE și se angajează să realizeze reforme. Cetățenii noștri ne-au dat un mandat puternic de a reforma, a dezvolta și a moderniza Moldova, de a lupta împotriva corupției și a implementa reforma justiției. Așteptările oamenilor sunt mari, iar mizele sunt și mai mari. Lucrăm din greu la reforme în diferite sectoare, cum ar fi justiția, energia, securitatea, poliția, infrastructura, mediul și atragerea investițiilor, finanțele publice și administrația publică, alături de altele. Dorim să construim noi drumuri, școli, spitale, să consolidăm climatul de afaceri, să atragem investiții, să creăm noi locuri de muncă, să scoatem țara din sărăcie și să creștem nivelul de trai. Acțiuni care corespund, de asemenea, obiectivelor politice pe termen lung ale UE”, le-a spus Sandu, participanților la Summit.

Președinta le-a cerut țărilor europene sprijinul pentru a putea realiza toate aceste reforme pe care și le propune, motivând că „voință politică acum există”, însă trebuie susținere din partea celora care ne-au fost mentori.

„Nu putem face toate acestea singuri. Voința noastră politică și hotărârea de a ne schimba țara se pot încununa de succes numai dacă sunt combinate cu sprijinul partenerilor noștri din UE. De aceea, astăzi, vom susține din toată inima declarația comună a Parteneriatului Estic ca un angajament de a pune Moldova și regiunea noastră pe drumul redresării, al reformelor și al rezilienței”, a mai vorbit președinta.

Totodată, șefa statului a enumerat și acțiunile ce ar urma să fie aprobate de către UE în timpul apropiat, pentru a aduce la un alt nivel cooperarea dintre Uniunea Europeană cu țările membre ale Parteneriatului Estic.

„Parteneriatul Estic a fost un succes pentru Moldova și, sunt convinsă, aspirația Moldovei, Ucrainei și Georgiei de a merge mai departe în dialogul cu UE este o reflectare a pregătirii noastre de a ne integra în continuare. Integrarea sectorială va aprofunda cooperarea noastră și va face regiunea mai rezistentă la provocările interne și externe. Pașii către integrarea sectorială, cum ar fi reducerea prețurilor de roaming cu UE, liberalizarea accesului la piața transporturilor, aderarea la Spațiul unic de plăți în euro sa, integrarea treptată în piața internă a UE vor avea un impact pozitiv major asupra Republicii Moldova și a cetățenilor săi”, a opinat șefa statului.

Maia Sandu afirmă că „nu este un secret pentru nimeni că ambiția Republicii Moldova este ca, într-o bună zi, să ajungă membră a UE”.

Amintim că, șefa statului, Maia Sandu a întreprins o vizită de lucru în perioada 14-15 decembrie, la Bruxelles, unde a participat la Summitul Parteneriatului Estic.

#Bruxelles #Maia Sandu #Parteneriatul Estic #UE

Tariful la gazele naturale ar putea fi din nou pus sub presiune, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale se mențin ridicate, iar Energocom ar putea să acumuleze devieri tarifare negative, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a precizat că orice ajustare a tarifului este de competența Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

„De ajustarea tarifului se ocupă ANRE. Vedem și singuri evoluția prețului la gazele naturale la bursă”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, o parte dintre devierile tarifare acumulate de Energocom au fost deja incluse în tariful actual, însă compania ar putea continua să înregistreze pierderi dacă prețurile de achiziție rămân ridicate.

„În ceea ce privește devierile tarifare ale Energocom, o parte dintre acestea au fost incluse în noul tarif, dar pe măsură ce prețurile se mențin la un nivel ridicat în ultima perioadă, Energocom va acumula devieri negative”, a explicat ministrul.

Junghietu nu a exclus astfel o nouă majorare a tarifului, dar a subliniat că evoluția din perioada de iarnă va fi decisivă.

„Dacă în iarnă se va atesta o diminuare a prețului de achiziție, poate exista o echilibrare”, a spus acesta.

Ministrul a atras atenția și asupra situației din Strâmtoarea Ormuz, afirmând că, atât timp cât fluxurile de gaze naturale din Golf sunt afectate, presiunea asupra pieței mondiale va continua.

„Atâta timp cât nu este soluționată situația din Ormuz, pentru ca cele circa 20% din gazele naturale din Golf să ajungă pe piața mondială, o să existe o presiune pe piața mondială a gazului”, a declarat Dorin Junghietu.

Săptămâna trecută, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirma săptămâna trecută că tariful la gaz ar putea depăși 22 de lei pentru un metru cub.

Ultima majorare a fost aprobată de ANRE la mijlocul lunii august, când regulatorul a stabilit un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu peste 40% mai mare decât nivelul anterior.