În contextul sărbătorilor de iarnă, când, de regulă, se atestă o sporire a acțiunilor caritabile și a donațiilor sub formă de bunuri pentru grupurile vulnerabile ale populației, Serviciul Vamal vine cu unele precizări și informații pentru toți cei interesați de introducerea în Republica Moldova a ajutorului umanitar.

Potrivit Serviciului Vamal, un lot de marfă poate fi introdus în Republica Moldova în calitate de ajutor umanitar în condițiile când acesta formează obiectul unei donații și va fi declarat ca ajutor umanitar potrivit prevederilor Legii nr. 1491/2002 cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova.

„Potrivit Codului fiscal al Republicii Moldova și Legii nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, mărfurile importate, definite ca ajutoare umanitare, sunt scutite de T.V.A. fără drept de deducere, accize, taxa vamală și taxa pentru efectuarea procedurilor vamale. Atribuirea statutului de ajutor umanitar se face de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale al RM, care eliberează în acest sens un aviz, în baza scrisorii donatorului ce confirmă că marfa este donată; factura în care se indică denumirea mărfii, unitatea de măsură și prețul acesteia”, se arată în comunicat.

Conform pct.10 al Regulamentului cu privire la modul de recepționare, păstrare, distribuire şi evidenţă a ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 663/2003, pentru obținerea avizului, recepționarii/distribuitorii de ajutoare umanitare prezintă Ministerului, cu cel puțin 15 zile înainte de data introducerii în ţară a ajutorului umanitar, următoarele documente:

Cererea privind autorizația introducerii în tara a ajutorului umanitar, de modelul aprobat de Minister;
Actele de constituire ale recepționarului/distribuitorului (copia certificatului de înregistrare, copia buletinului de identitate al persoanei împuternicite pentru primirea ajutorului umanitar);
Specificația (factura) bunurilor materiale, pentru care se solicită statutul de ajutor umanitar şi introducerea în ţară – în două exemplare;
Actul care certifică personalitatea (fizică sau juridică) donatorului;
Planul de distribuire a ajutoarelor umanitare, aprobat de către comisia teritorială sau specializată – în două exemplare. Documentele se prezintă în limba română sau traduse în limba română.

Potrivit Legii nr. 1491 din 28.11.2002 cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, declararea mărfii care se introduce în țară cu statut de ajutor umanitar se face de către recepționar și anume:

mișcările obștești, organizațiile pacifiste și de apărare a drepturilor omului, organizațiile de femei, veterani, invalizi, tineret și copii, societățile științifice, tehnice, ecologiste, cultural-educative, de cultură fizică și sport, alte societăți benevole, uniunile de creație, comunitățile național-culturale, fundațiile și organizațiile obștești, alte asociații înregistrate ale cetățenilor;
organizațiile de filantropie;
Societatea de Cruce Roșie din Moldova;
organizațiile religioase;
instituțiile şi organizațiile bugetare;
Agenția Rezerve Materiale, în cazurile când ajutoarele umanitare sunt trimise în adresa statului sau fără a avea indicat recepționarul concret.

Potrivit aceleiași legi, pentru unele mărfuri, la introducerea în țară, sunt necesare avize/autorizații de la alte autorități care gestionează domeniul respectiv (de ex. produsele alimentare – Centrul Național de Sănătate Publică/Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; literatura și obiectele cu semnificație culturală sau etnică – Ministerul Culturii/Academia de Științe a Moldovei; medicamente – Ministerul Sănătății; articole protetico-ortopedice – Ministerul Muncii și Protecției Sociale/Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare etc).

Mai multe informații puteți afla apelând ofițerii Liniei de informare a Serviciului Vamal la numărul de telefon +373 22 78 8888. De asemenea, ne puteți contacta prin intermediul chatului sau prin poșta electronică, la adresa callcenter@customs.gov.md.

#colete #Moldova #serviciul vamal

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.