Directorul general al Tesla Inc, Elon Musk, care potrivit top-ului în timp real realizat de Bloomberg este cel mai bogat om de afaceri de pe planetă, a dezvăluit pe contul său de Twitter că, anul acesta, va plăti impozite de peste 11 miliarde de dolari. Asta ar fi un record pentru SUA.

For those wondering, I will pay over $11 billion in taxes this year

— Elon Musk (@elonmusk) December 20, 2021

Se întâmplă după ce, cu o săptămână înainte de postarea acestuia, Elizabeth Warren, senator american din partea Partidului Democrat, a scris tot pe Twitter că Elon Musk ar trebui să plătească taxe şi să înceteze „să se considere mai presus de toţi ceilalţi”, după ce revista „Time” l-a desemnat „Persoana anului 2021”.

Omul de afaceri a răspuns mesajului, spunând că „anul acesta va plăti mai multe impozite decât a plătit vreodată orice american”.

Elon Musk este cel mai bogat om de pe planetă, iar capitalizarea de piaţă a Tesla depăşeşte 1.000 de miliarde de dolari, fiind mai valoroasă decât renumiţii producători Ford Motor şi General Motors împreună. În ultima perioadă, a vândut acţiuni Tesla în valoare de aproape 14 miliarde de dolari, după ce i-a întrebat pe utilizatorii de Twitter dacă ar trebui să îşi diminueze cu 10% participaţia la producătorul american de automobile electrice.

Mai este şi fondatorul şi directorul general la compania de rachete SpaceX, precum şi la start-up-ul Neuralink sau la firma de infrastructură The Boring Company, cu o avere estimată la 236 de miliarde de dolari.

#cel mai bogat #Elon Musk #impozite #SUA

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.