Este imposibil să dezvolți o națiune de antreprenori peste noapte, însă cam acest lucru s-a întâmplat în Republica Moldova odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, când, din lipsă de bani, toată lumea s-a apucat să facă comerț cu diverse bunuri de consum care anterior lipseau cu desăvârșire.

De aici a apărut și percepția falsă alimentată și de propaganda sovietică anterioară că oamenii de afaceri sunt niște speculanți. Totuși, fără inițiativă privată nu poate exista economie de piață. Afacerile private sunt în mare parte cele care produc bunuri și servicii, generează bunăstarea societății și, prin impozite venituri la buget și redistribuirea veniturilor. Afacerile private nu înseamnă doar comerț ci și producție, locuri de muncă și salarii. Din acest motiv tot mai multă lume cu inițiativă se gândește la o afacere proprie.

Într-una din edițiile podacstului „De unde apar banii”, realizat de Banca Națională a Moldovei, economistul Veaceslav Ioniță încearcă să enumere toate sursele de finanțare pentru o afacere.

Economiile proprii pe care le puteți păstra chiar la bancă
Rudele și prietenii
Instituțiile financiare nebancare (companiile de leasing, asociațiile de economii și împrumut; și companiile de microfinanțare)
Creditul de la furnizori
Creditul de la consumator
Credit.

Pentru mai multe detalii ascultați podcastul integral.

#BNM #Educatie Financiara #Veaceslav Ionita

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.