Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat act de informațiile prezentate în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale ale concurenților electorali pentru alegerile locale noi din 21 noiembrie curent, perioadă în care mai multe partide politice antrenate în cursa electorală au fost sancționate de către CEC pentru nerespectarea prevederilor legale. Totalurile rapoartelor financiare au fost făcute de către CEC, astăzi, 29 decembrie în cadrul ședinței, transmisă live de către RLIVE.MD și RLIVE TV.

Astfel, în cadrul acestui scrutin, 13 partide politice și un bloc electoral și-au înregistrat candidați în calitate de concurenți electorali. Din acestea, doar opt au deschis cont cu mențiunea „Fond electoral”. Alți 4 concurenți electorali au prezentat rapoarte financiare, însă au declarat doar „Donații în mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii”. Totodată, Partidul Unității Naționale și Partidul Voința Poporului au prezentat informația cu privire la neimplicarea cheltuielilor pentru finanțarea campaniei electorale și desfășurarea acțiunilor de promovare electorală.

În perioada de referință, Comisia a aplicat următoarele sancțiuni: atenționări Partidului Șor și Partidul Acțiune și Solidaritate; avertismente, dintre care două repetat, pentru Partidul Liberal, Partidul „NOI” și Partidul Oamenilor Muncii. Partidul Patrioții Moldovei a fost somat să verse la bugetul de stat contravaloarea donației încasate în numerar cu depășirea plafonului, iar Partidul „NOI” și Partidul Oamenilor Muncii au fost lipsite de alocațiile de la bugetul de stat ca sancțiune complementară pentru o perioadă de la 6 luni până la un an.

CEC a mai supus controlului veniturile și cheltuielile concurenților electorali. Urmare a controlului, Comisia a constatat opt cazuri de nedeclarare a cheltuielilor admise de către: Partidul Acțiune și Solidaritate; Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor; Partidul Șor (3 cazuri distincte); Partidul „Patrioții Moldovei”; Partidul Liberal; Partidul „NOI”. Totodată, fost depistat un caz de depășire a cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral stabilit în cazul Partidului Șor și un caz de raportare neconformă în cazul Partidului Liberal.

De asemenea, CEC a atenționat patru concurenți electorali: Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, Partidul Șor, Partidul „Patrioții Moldovei”, a avertizat Partidul Liberal și Partidul Șor și a lipsit de alocații de la bugetul de stat ca sancțiune complementară pentru o perioadă de 6 luni Partidul Liberal și pentru o perioadă de 12 luni Partidul Șor. În cazul concurenților electorali Partidul Șor și Partidul „NOI” a fost solicitată anularea înregistrării candidaților desemnați pentru circumscripția electorală municipală Bălți.

În cazul Partidului „NOI”, instanța de judecată a respins demersul Comisiei Electorale Centrale de anulare a înregistrării candidatului Vladimir Dachi. În cazul Partidului Șor, demersul de anulare a înregistrării Marinei Tauber a fost admis. Astfel, candidata a fost exclusă din cursa electorală pentru folosirea repetată a fondurilor financiare și materiale nedeclarate, precum și pentru depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral.

Cu referire la candidații independenți, potrivit prevederilor legale, aceștia prezintă la consiliul electoral de circumscripție rapoartele privind veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală. Astfel, în cazul candidaților independenți Pinteac Roman, Russu Ghennadi, Procopciuc Ala, Istrati Valeriu, Guștiuc Nicolae, Babei Tatiana și Marlean Viorel, aceștia au informat consiliul electoral de circumscripție despre faptul că nu își vor deschide cont cu mențiunea „Fond electoral” și, respectiv, vor desfășura activități de campanie sau promovare electorală ce nu vor implica cheltuieli financiare. Candidații independenți Grigorișin Nicolai, Caraja Vitalie, Corlăteanu Radu și Magu Ludmila au deschis fond electoral și au raportat venituri și cheltuieli.

Amintim că, la 21 noiembrie curent, în 15 localități din țară, inclusiv în municipiul Bălți s-au desfășurat alegeri locale noi.

#alegeri #CEC #rapoarte financiare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.