În 2021, Lucian Rogac, avocatul lui Vlad Plahotniuc, fostul lider PDM, acum fugar, a depus o serie de cereri de strămutare, iar Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) s-a expus pe ele, în perioada septembrie-decembrie curent, respingându-le. Spre exemplu, ultima cerere se referă la strămutarea de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad a judecătorii unei cauze privind recursul declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost autorizată aplicarea sechestrului pe bunurile al căror beneficiar este Vlad Plahotniuc. Magistrații CSJ au… respins-o, decizia fiind publicată miercuri, 29 decembrie curent.

Avocatul Lucian Rogac a argumentat că de mai multe ori a fost modificată componența completului de judecată a Curții de Apel Chișinău, fără a fi invocat cazul excepțional, așa cum prevede legislația. „Astfel, au apărut temeiuri rezonabile de a considera că judecătorii Curţii de Apel Chișinău nu vor fi imparțiali și independenți la adoptarea hotărârii”.

Cererea în cauză a fost examinată de judecătorii Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie, preşedintele completului fiind Diaconu Iurie. Potrivit lor, CSJ strămută judecarea unei cauze penale de la instanţa competentă la o altă instanţă egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obţine soluționarea ei rapidă şi se asigură desfășurarea normală a procesului. „Sub acest aspect se atestă că, argumentele invocate de avocat în cererea de strămutare nu sunt relevante împrejurărilor care ar genera vreun temei de drept, din categoria celor enunțate, pentru strămutarea cauzei penale la o altă instanță egală în grad”.

„Mai mult, esența motivelor menționate de petiționar denotă o eventuală situație de incompatibilitate a judecătorilor, soluționarea cărei, inclusiv contestarea soluției adoptate, prevede o altă procedură, cea stipulată în art. 33-35 Cod de procedură penală. Împrejurările expuse impun, astfel, soluția respingerii cererii respective, ca fiind neîntemeiată”, au conchis judecătorii.

Amintim că a fost pus sechestru pe o serie de bunuri și mijloace bănești ale lui Vlad Plahotniuc vizat în mai multe dosare, dar în primul rând ca în cel unde apare ca unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului, adică dosarul cu denumirea generică „frauda bancară”.

Fostul politician a fugit din țară în iunie 2019, după ce partidul pe care-l conducea a cedat în fața coaliției formate între Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) cu PSRM, majoritatea parlamentară care s-a destrămat în noiembrie 2019, fiind urmată de una neformală între socialiști și Partidul ȘOR. Ultima dată s-a zvonit că acesta s-ar ascunde în Cipru de Nord.

Circa 11 milioane de lei din frauda bancară au ajuns în caznaua statului! Banii au fost sechestrați de la Plahotniuc

#CSJ #Lucian Rogac #strămutare #Vlad Plahotniuc

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.