Trafic îngreunat la vamă. Pe direcția de ieșire din ţară prin punctul de trecere Criva-Mamaliga. Prin urmare, s-a format o coloană de până la 20 de mașini, iar timpii de așteptare ajung să depășească mai mult de jumătate de oră.

În schimb, celelalte puncte de trecere din apropiere, sunt libere.

În acest context, angajații Poliției de Frontieră interven cu solicitarea ca fiecare călător, înainte de a porni la drum să se informeze despre situația la frontieră și cum se circulă prin punctele de trecere a frontierei de stat.

Călătorilor li se recomandă:

Traversarea prin toate PTF-urile, pentru a exclude formarea rândurilor și supraaglomerarea doar a unora:

– PTF Leușeni-Albița, alegem PTF Sculeni-Sculeni sau PTF Costești-Stânca;

– PTF comun Criva-Mamaliga, alegem PTF Larga – Kelmențî sau Briceni-Rossoșani;

Vizualizarea situației din PTF-uri prin accesarea TRAFIC ONLINE (https://border.gov.md/camere-web)

Consultare la Linia Verde a Poliției de Frontieră (+373 22 259 717) pentru a ști din timp care este situația în PTF-uri și care sunt regulile de trecere a frontierei de stat;

Consultare la MAEIE (https://mfa.gov.md/ro/content/calatoreste-siguranta-alerte-de-calatorie-covid-19) pentru a vă informa despre regulile de intrare în statul în care ați planificat călătoria;

La intrarea în Republica Moldova, urmăriți dacă țara din care veniți nu se află în lista statelor aflate în zona roșie și în dependență, țineți cont de cerințele dispuse în contextul măsurilor de control a răspândirii Covid-19: https://border.gov.md/traversarea-frontierei-perioada-pandemica.

#Politia de frontiera #trafic #vama

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.