Aparatul președintei țării, Maia Sandu, a cheltuit în ultimele două luni ale anului trecut 39,5 mii de lei pentru deplasările de serviciu. Datele au fost prezentate de către Administrația Prezidențială în raportul privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către personalul Aparatului președintei Republicii Moldova în trimestrul IV.

Potrivit notei informative, în aceste două luni, Președinția a avut trei deplasări de serviciu.

Prima deplasare a fost în Franța, unde Maia Sandu a participat la Forumul Păcii, în perioada 11-13 noiembrie. Șefa statului a fost însoțită de secretara generală a Aparatului Prezidențial Cristina Gherasimov. În această deplasare, Președinția a cheltuit 26, 8 mii de lei, diurnă – 4 300 de lei, cazare – 9 300 de lei și bilete pentru avion – 13 200 de lei.

Următoarea deplasare a fost la București, în cadrul unei vizite oficiale de lucru, la care a mers Maia Sandu, Cristina Gherasimov, Sorina Ștefîrță – consiliera pe comunicare publică, purtătoare de cuvânt a președintei țării și Alexandru Vdovicenco – specialist principal în Secția comunicare cu mass-media a Direcției comunicare și protocol a Aparatului președintei Republicii Moldova.

Cei patru membri ai delegației prezidențiale au cheltuit pentru această deplasare 4 500 de lei, bani alocați doar pentru diurnă.

Ultima deplasare în străinătate a Maiei Sandu în anul 2021 a fost în Belgia, unde a participat la Summitul Parteneriatului Estic, la Bruxelles. Președinta a fost însoțită de Cristina Gherasimov, iar împreună au cheltuit 8 200 de lei, bani alocați pentru diurnă – 3 mii de lei și bilete la avion – 5 200 de lei.

#bani #deplasari #Maia Sandu #Presedintia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.