Preţul uraniului a crescut în condiţiile în care Kazahstanul, cel mai mare producător mondial de metal radioactiv, se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimele decenii, transmite Bloomberg.

Autorităţile din această ţară din Asia Centrală, care produce mai mult de 40% din uraniul din întreaga lume, au întrerupt reţelele de comunicaţii şi au restricţionat călătoriile, în încercarea de a potoli protestele. Kremlinul a anunţat că Rusia şi aliaţii săi vor trimite forţe de menţinere a păcii în ţara central-asiatică.

În aceste condiţii, cotaţia uraniului a crescut miercuri cu aproape 8%, până la 45,25 dolari pentru o livră (0,45359237 kilograme), de la o valoare de 42 de dolari înregistrată marţi, potrivit datelor furnizate de compania de analiză UxC. Turbulenţele din Kazahstan ar putea creşte dependenţa de alţi furnizori, astfel că s-au apreciat acţiunile companiilor de uraniu din America de Nord şi Australia.

Având în vedere faptul că Kazahstanul este cel mai mare furnizor mondial de uraniu, „este ca şi cum Arabia Saudită ar avea probleme cu producţia de petrol. Chiar dacă în prezent nu există lipsuri în aprovizionare, există posibilitatea de a apărea o criză de aprovizionare şi asta influenţează acum tranzacţiile”, comentează preşedintele firmei UxC LLC, Jonathan Hinze.

Preţul uraniului este în creştere încă din luna septembrie a anului trecut, cotaţiile înregistrând un avans de 24% în ultimele luni în condiţiile în care investitorii mizează pe faptul că energia nucleară va cunoaşte o relansare pe măsură ce guvernele renunţă la combustibilii fosili.

Chiar dacă preţurile la bursă au crescut, pe fondul turbulenţelor din Kazahstan, nu există o criză imediată de uraniu sau închiderea unor centrale nucleare. Spre deosebire de termocentralele care funcţionează pe petrol sau gaze naturale, centralele atomice pot continua să funcţioneze chiar dacă întârzie livrarea combustibilului pentru că multe au stocuri pentru mai mulţi ani.

În plus, cel puţin o parte din operaţiunile miniere din Kazahstan se derulează în continuare. De exemplu, activitatea firmei Katco, un joint venture între NAC Kazatomprom JSC şi grupul francez Orano SA, nu este suspendată la acest moment iar mina de uraniu este la mare distanţă de zonele unde au loc proteste, a precizat un purtător de cuvânt de la Orano.

#economie #Kazahstan #uraniu

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.