Pe 8 ianuarie 2022, Kim Jong-un, liderul suprem din Coreea de Nord, a împlinit 38 de ani, iar chiar la sfârșitul anului trecut, au fost marcați 10 ani de când a venit la putere, o perioadă în care stârnit tot felul de controverse și a atras atenția cu tot felul de decizii care de care mai absurde. S-a spus despre el că este foarte bolnav, după ce a lipsit o perioadă din atenția publică, zvonuri întărite apoi de faptul că a slăbit vizibil într-o perioadă scurtă de timp. Acum Kim pare că se simte mai bine ca niciodată, în timp ce țara lui traversează o perioadă foarte dificilă – foametea.

Kim Jong-un a primit educație în Elveția

Deși a fost cel de-al treilea copil, Kim Jong-il l-a mumit pe el succesor. Înainte să devină lider suprem, Kim Jong-un ar fi primit educație la școli de prestigiu din Europa. Conform unor surse, sub un nume fictiv, ar fi urmat o școală privată cu limba de predare engleză din Elveția, lângă Berna, între 1993 și 1998. Foștii colegi au spus despre el că era timid, dar foarte conștiincios. Avea note bune, se înțelea bine cu colegii și era mare iubitor de baschet.

Ulterior ar fi urmat timp de 2 ani, până în 2000, cursurile unei școli publice tot din Elveția.

A revenit apoi în țară și a obținut două diplome universitate, în 2002 și 2007.

La 29 decembrie 2011, după încheierea perioadei de doliu național decretate în urma morții tatălui său, a fost proclamat oficial „conducătorul suprem al partidului, statului și armatei”.

În cei 10 ani, noul lider a reuşit să-şi consolideze poziţia şi să-şi dezvolte cu succes programul nuclear, în timp reformele economice şi drepturile omului se află într-o situaţie catastrofală, potrivit experţilor.

Kim Jong-un ar fi mai apropiat de popor decât predecesorii săi

„Coreea de Nord începe să folosească termenul de kimjongunism”, a declarat pentru agenţia de presă spaniolă Lim Jae Cheon, profesor al departamentului de studii nord-coreene de la Universitatea din Coreea de Sud, o referire la termeni precum „kimirsenism” şi „kimjongilism” pe care regimul i-a folosit pentru a se referi la „cimentul ideologic” pe care l-au turnat predecesorii săi, tatăl Kim Jong-il şi bunicul Kim Ir-sen.

Rachel Minyoung Lee, cercetătoare nerezidentă a Centrului Stimson din SUA, a explicat recent într-un seminar online că Kim Jong-un a reuşit să lase impresia că este mai apropiat de popor prin comparaţie cu tatăl şi bunicul său.

„Deja nu mai vedem toată această mistificare în presa nord-coreeană”, a declarat ea, referindu-se la importanţa propagandei în timpul regimului lui Kim Ir-sen, când se spunea că el a învins practic singur trupele coloniale nipone, sau din timpul lui Kim Jong-il, a cărui naştere – transmiteau oficioasele puterii – ar fi fost anunţată printr-un curcubeu dublu şi prin apariţia unei noi stele pe cer.

Lee a amintit că în toamna anului 2020, în timpul manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la fondarea partidului unic, Kim Jong-un a plâns, a mulţumit poporului pentru eforturile sale şi şi-a cerut scuze că nu-i poate îmbunătăţi situaţia. Iar în 2014, a obligat funcţionari ai regimului să-şi ceară scuze după prăbuşirea unei clădiri, lucru nemaiauzit pentru regim.

Activarea strategiei „byungjin”, dezvoltare nucleară dublată de dezvoltare economică

Actualul lider a lăsat în urmă politica „songun” a tatălui său, care punea accentul pe întărirea armatei, şi a activat în 2013 strategia „byungjin”, care mizează pe dezvoltare nucleară, în paralel cu dezvoltarea economică.

Totodată, Kim a început o timidă reformă agrară, a încurajat parteneriatul public-privat şi a pledat pentru descentralizarea companiilor, fabricilor sau întreprinderilor agricole, stimulând dezvoltarea pieţelor interne.

„Însă s-a confruntat cu o problemă. Ţara s-a autodeclarat putere nucleară şi atunci a trebuit să facă faţă sancţiunilor”, a apreciat Yang Un Chul, director al Departamentului de Studii Strategice pentru Unificare din Coreea de Sud, referindu-se la cele trei pachete de sancţiuni ale ONU adoptate în 2017, cele mai severe de până acum.

De atunci, economia acestei ţări sărăcite a avut de suferit, iar în ultima vreme problemele economice au fost dublate de probleme de mediu, cu taifunuri tot mai frecvente care distrug recolte şi cu închiderea totală a frontierelor din cauza pandemiei de coronavirus.

Pandemia, pretext pentru a zdrobi orice formă de disidenţă

Sandra Fahy, profesoară la Universitatea Carleton din Canada, consideră că, din punct de vedere economic, ţara, care a refuzat să primească vaccinuri, se află într-o situaţie „nesustenabilă” din cauza pandemiei.

Totodată, Fahy subliniază că există „multe indicii că Kim profită de pandemie pentru a zdrobi orice formă de disidenţă” şi menţionează ca argumente în sprijinul afirmaţiei sale înăsprirea controalelor la frontiere, ordinul de a deschide focul împotriva oricărei persoane care se apropie de graniţă şi aprobarea în decembrie 2020 a unei legi de combatere a influenţelor şi ideologiei străine.

„Mulţi au crezut că, deoarece şi-a făcut studiile în străinătate, Kim era mai liberal. Însă situaţia drepturilor omului nu s-a îmbunătăţit”, avertizează Fahy.

Pe de altă parte, toţi experţii sunt de acord că actualul lider şi-a îndeplinit obiectivul de a dezvolta armament capabil să transforme Coreea de Nord într-un stat nuclear.

Lee Do-hoon, diplomat care a fost reprezentantul sud-coreean la negocierile pe teme nucleare cu Phenianul, a declarat săptămâna aceasta la o întâlnire a Clubului Corespondenţilor de Presă de la Seul că, în timp ce tatăl şi bunicul actualului lider „au avut o poziţie ambiguă” în acest domeniu, „Kim a pariat pe o dezvoltare nucleară activă după sosirea la putere”. El a amintit că din cele 10 rezoluţii de sancţionare aprobate de ONU împotriva Coreei de Nord, opt au fost adoptate în regimul Kim Jong Un.

În privinţa viitorului şi pe fondul blocării negocierilor de denuclearizare, Lee este de părere că sancţiunile par a fi în prezent principalul punct slab al regimului, dar că, chiar şi aşa, Kim şi-a exprimat în mai multe rânduri intenţiile de a continua să se înarmeze şi „pare să se pregătească pentru o bătălie pe termen lung” în privinţa negocierilor cu SUA.

#Coreea de Nord #Kim Jong UN #lider

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.