Autoritatea Națională de Integritate informează că a început perioada de depunere a declarațiilor de avere și interese personale anuale. În acest sens, a fost elaborat un nou Ghid pentru depunerea declarațiile de avere și interese personale în formă electronică, reactualizat în baza noilor modificări legislative din 2021. Documentul este publicat pe pe pagina web a ANI în compartimentul „Depune Declarația Aici”, precum și în compartimentul „Ghiduri”.

Documentul reactualizat oferă subiecților declarării un sprijin rezultativ în procesul de completare și depunere a declarațiilor, începând cu etapa autentificării pe Portalul Declarațiilor, până la ultima acțiune care presupune semnarea declarației de avere și interese personale în formă electronică.

Totodată, în compartimentul „Depune Declarația” este disponibil și formularul electronic al declarației de avere și interese personale, care a fost completat cu secțiuni noi privind declararea averii și intereselor personale. Astfel, demnitarii de stat și funcționarii publici își pot declara bunurile mobile și imobile, atât din țară, cât și din străinătate, indicând inclusiv și valoarea reală de pe piață, dar și motivarea diferenței dintre valoarea bunului și valoarea de piață a bunului.

Aceștia sunt obligați să completeze și datele despre serviciile pe care le-au procurat în perioada de declarare, doar dacă acestea depășesc suma totală de zece salarii lunare medii pe economie. La declararea activelor financiare, subiecții declarării vor indica și informațiile despre bunurile virtuale, inclusiv valută virtuală, a căror valoare depășește zece salarii medii lunare pe economie.

Începând cu anul 2022, noul formular a fost testat de peste 70 de subiecți ai declarării, care și-au onorat obligațiunea de depunere a declarației de avere și interese personal la angajarea și/sau eliberarea din funcția publică sau au depus declarația anuală.

Reprezentanții ANI sunt disponibili pentru acordarea suportului necesar la completarea și depunerea declarațiilor de avere și interese personale la numerele: 0 22 820 620; 0 22 820 619; 0 22 820 606; 0 22 820 607; 0 22 820 622.

Amintim că, data limită de depunere a declarațiile anuale este de 31 martie. Pentru nedepunerea declarațiilor în termenele prevăzute de lege se aplică sancțiuni în mărime de la 3000 la 4500 lei. Iar, pentru nedeclararea averii, includerea incompletă sau incorectă a datelor din declarațiile de avere și interese personale, funcționarii riscă să devină subiecții unei proceduri de control sau a unei cauze sub aspect penal/fiscal.

#ANI #declaratia de avere #interese personale

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.